Este posibil să se fi deschis o mică fereastră de oportunitate diplomatică datorită interesului recent al Turciei pentru negocierea relațiilor sale cu Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește călătoriile fără vize și uniunea vamală.

În plus, ministrul cipriot de externe, Constantinos Kombos, speră să relanseze procesul, înțelege The Guardian.

Ciprul, o fostă colonie britanică, este divizat de când Ankara a trimis trupe în 1974, confiscând treimea sa nordică ca răspuns la o lovitură de stat orchestrată de junta aflată atunci la putere la Atena, care urmărea unirea țării cu Grecia. În anii care au urmat, eforturile de reunificare a insulei au eșuat în mod repetat.

Cu toate acestea, încheierea recentă a alegerilor din Grecia, Turcia și Cipru oferă politicienilor un spațiu de manevră mai mare dacă doresc să relanseze discuțiile după ce o conferință prost pregătită de ONU în Elveția a eșuat în 2017.

De atunci, Turcia s-a angajat și mai mult în favoarea unei soluții cu două state pentru insulă, dar numai Turcia a recunoscut Ciprul de Nord ca stat independent, lăsându-l dependent de Ankara atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește securitatea. Pe insulă se află până la 30.000 de soldați turci.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, este așteptat joi pe insulă pentru a marca ocupația și pentru a inaugura un nou aeroport în nordul insulei.

Unii susțin că dorința Turciei de a redeschide discuțiile privind relația sa cu UE ar putea oferi Bruxelles-ului o anumită pârghie pentru a-l convinge pe Erdoğan să reexamineze o strategie privind Ciprul care, probabil, secătuiește Ankara de fonduri extrem de necesare.

Există, de asemenea, unele semne timide că Erdoğan – care a jucat întotdeauna un rol de echilibristică între Rusia și Occident – ar putea înclina spre tabăra americană după ce a fost reales și, prin urmare, ar putea fi mai receptiv la discuții despre Cipru.

 
 

Urmărește-ne pe Google News