7 comentariiInvestigație de Cătălin Tolontan
Un document confidențial trimis statului român de autoritățile fiscale de la Londra, al cărui conținut Libertatea îl face azi public, descrie schemele financiare care susțin că City Insurance nu a fost un faliment provocat de un prost management, ci o fraudă premeditată, la proporții fără precedent. Mecanismul este descris.
Șefii români ai companiei City și partenerii lor străini au luat banii plătiți în polițe de oameni și firme, pe care mai departe nu le-au garantat sau reasigurat conform legii. Ei au falsificat contractele de solvabilitate financiară, precum și conturile de lichidități, și au transferat banii în afara țării, unde și-au însușit sume mari, neplătind, în final, asigurații – asta rezultă din documentul trimis statului român de Financial Conduct Authority din UK, raport concordant cu alte surse documentate de redacție.
Înșelarea plătitorilor de asigurări din România a durat cel puțin 5 ani, până când schema piramidală City s-a prăbușit. Totul s-a petrecut sub supravegherea și controlul responsabililor din ASF.
- Cele mai recente date financiare arată că, până la 31 decembrie 2022, statul român „a plătit 603 milioane de lei (n.r. – 120 de milioane de euro) către 64.500 de creditori de asigurări de la City Insurance”, după cum a răspuns Fondul de Garantare a Asiguraților la o solicitare a redacției.
- Încă 200.000 de cereri de la asigurații City sunt în procesul de așteptare, evaluare și analiză.
- Toate costurile sunt achitate prin creșterea din 2022 a prețului la polițele plătite de români. Și bugetele autorităților statului sunt concepute pe anticiparea că polițele vor crește din nou în 2023.
- Au trecut 19 luni de când frauda a fost descoperită și 14 luni de când lui City i s-a ridicat autorizația de funcționare.
- În timp ce în România nimeni dintre responsabili nu a fost nominalizat și nu au fost lămurite faptele, iar dosarul e în continuare în cercetare la procurori, Libertatea publică astăzi informații dintr-un document confidențial sosit din Marea Britanie, emis de Financial Conduct Authority, în care se indică firme și nume de oameni implicați „pe filiera spălării de bani”.
Ce s-a întâmplat la începutul anului
De la 1 ianuarie 2023, statul a mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). Din FGA primesc bani oamenii și firmele rămase neplătite în urma falimentelor companiilor de asigurări. La rândul lor, ca să suporte mărirea impusă de Fond, firmele scumpesc prețurile polițelor, pe care le achită clienții lor, toate persoane fizice sau juridice asigurate în România. E vorba de milioanele de oameni care plătesc poliția obligatorie RCA și de celelalte asigurări – de locuință, de viață, de bunuri, de boală, de studii, de afaceri pentru firme și altele.
Statul achită 60 de milioane de lei pe lună pentru falimentul City
Anul trecut, pe această vreme, contribuția către Fondul de stat era de patru ori mai mică. În 17 februarie 2022, contribuția a crescut de la 1% la 2,5%, iar acum a ajuns la 4%. Mărirea vine după ce, potrivit datelor oficiale furnizate de Fond către Libertatea, în ultimele 6 luni plățile făcute de stat în cazul City Insurance au fost, în medie, de aproape 60 de milioane de lei lunar.
În același timp, veniturile Fondului, venind din „contribuțiile medii încasate în 2022 au fost de 25 de milioane de lei pe lună”, așa cum a explicat FGA pentru ziar.
Reiese că, numai din falimentul City, Fondul de stat a avut, în iulie-decembrie 2022, un deficit lunar de 35 de milioane de lei, reprezentând diferența dintre ce a încasat și ce a plătit.
Disponibilul Fondului a scăzut de la 623 de milioane de lei la 250 de milioane
Pe fondul consumului accelerat de bani cu despăgubirile City, peste 60% din rezervele financiare adunate în mulți ani de Fond s-au consumat în 2022. Majoritatea banilor s-a evaporat în ultimele 6 luni, când s-a ajuns la o medie lunară de 6.000 de cereri (persoane și firme), plătite în urma falimentului City.
„Disponibilul FGA la 31 decembrie 2021 era de 623.657.625 de lei, iar cel de la 31 decembrie 2022 era de 250.181.950 de lei”, a comunicat Fondul pentru ziar.
Prin mărirea de la 1 ianuarie, Fondul și-a bugetat să obțină încasări medii lunare de 46 de milioane de lei în 2023, față de 25 de milioane de lei lunar în 2022. Împreună cu ce mai are în rezerve, cele 250 de milioane de lei rămase neconsumate, FGA a estimat că în 2023 va putea continua să-și îndeplinească obligațiile legale către creditorii de asigurări „în aproximativ același ritm”, de 6.000 de cereri achitate lunar.
În ianuarie 2023 sunt plătiți păgubiții City care au depus cererile în martie 2022
Creditorii care primesc bani de la Fond pot fi:
- Persoanele asigurate la City.
- Beneficiarul asigurării.
- Terțele persoane păgubite („Dacă cineva cu asigurare City v-a lovit mașina și el e de vină”).
În acest moment, la jumătatea lui ianuarie 2023, se plătesc cei care au depus cererile la începutul lunii martie 2022. Există un decalaj de 10 luni între depunere și plată, iar autoritățile susțin că „depunem toate eforturile pentru îmbunătățirea situației”.
„Noi nu suntem nici City și nici urmașul City, suntem un fond creat pentru protecția asiguraților și vom continua să plătim”, a explicat un oficial al Fondului felul în care se derulează vărsarea de bani.
City a adunat, în 14 luni, mai multe despăgubiri decât Astra în 7 ani și Carpatica în 6 ani
Din Fond s-au plătit în 2022 nu doar City, ci și celelalte falimente, mai vechi. Dintre ele, cele mai mari au fost Astra SA și Carpatica Asig SA. Până acum.
City Insurance a ajuns să cumuleze, în 14 luni, plăți de 603 milioane de lei, mai mult decât au adunat, în 6-7 ani, Astra (555 de milioane de lei – din aprilie 2016) sau Carpatica (498 de milioane de lei – din martie 2017).
City se confirmă acum, cu cifrele oficiale de la 1 ianuarie 2023, drept „cel mai mare faliment din istoria asigurărilor din România”, așa cum a estimat încă din 2022 și a reconfirmat, într-o recentă discuție cu Libertatea, Paul Dieter Cîrlănaru, CEO la Casa de Insolvență Transilvania, societate care a fost numită de către instanță lichidator judiciar al City.
„În vara lui 2022, când cei de la Casa de Insolvență Transilvania au început transparentizarea faptelor petrecute la City, ASF a insistat, presant, să nu facă publice atât de multe documente. Explicația oficială a ASF a fost: Sunt prea multe cifre, date, se creează confuzie. De fapt, ASF speră ca totul să treacă sub radar”, a declarat pentru Libertatea o sursă din piața asigurărilor.
Contactată de Libertatea, ASF nu a răspuns în privința acestui episod.
95% dintre cererile analizate au fost acceptate
Cât vor fi de mari despăgubirile City, câtă vreme, până acum, cu 120 de milioane de euro s-a plătit doar un sfert din cererile depuse? Și cine e responsabil pentru ce s-a întâmplat?
„Până la 1 ianuarie 2023, la cele 64.568 de cereri analizate și achitate, un număr de încă 3.711 cereri au fost analizate și respinse”, a răspuns FGA.
Ceea ce înseamnă că, pe primul eșantion de aproximativ 25% din cereri (68.000 din 260.000 au fost analizate), rata respingerii a fost de 5%. Cu 95% dintre cererile procesate plătite, statul a dat până acum 120 de milioane de euro. Mai sunt de procesat 200.000 de cereri.
„Dacă s-ar respecta și în continuare rata aprobărilor și sumele medii plătite pe cerere, totalul va trece bine de 300 de milioane de euro, poate 400! Dar la Astra și Carpatica, în timp s-au redus plățile acceptate, așa că e prematur de spus care e dimensiunea costului falimentului City. Oricum, chiar dacă plățile se duc undeva la «doar» 300 de milioane de euro, va fi enorm, ceva nemaiîntâlnit și foarte greu de explicat altfel decât printr-o fraudă epocală, la care multă lume a contribuit și a închis ochii. De aceea acum se încearcă mușamalizarea”, a explicat un om din sistemul financiar al asigurărilor, pentru Libertatea, sub condiția anonimatului.
Cine e responsabil? Ce arată documentul confidențial venit din Anglia
Nicio autoritate a statului român, financiară sau judiciară, nu a indicat până acum companii sau persoane implicate în falimentul City Insurance. Dar parteneri statali europeni au studiat cazul din România, care are dimensiuni ce depășesc piața internă.
Cum unele dintre firmele cu care City Insurance a făcut afaceri sunt înregistrate în Marea Britanie sau în teritorii de peste mări ale acesteia, Financial Conduct Authority (FCA), autoritate financiară din Marea Britanie, a trimis României primele sale concluzii, în urma unei solicitări de la București.
Britanicii au analizat urmele banilor și au întocmit un document pe care l-au expediat către România, unde a ajuns în posesia mai multor instituții, inclusiv în sfera judiciară. Libertatea l-a consultat.
„Avem îngrijorarea că NDI Insurance & Reinsurance Brokers Limited și Norwich Group au fost implicate în spălare de bani cu firma românească City Insurance SA”, scrie FCA în debutul actului trimis în România.
Instituția care a întocmit documentul, Financial Conduct Authority, răspunde de integritatea pieței financiare din Marea Britanie și se subordonează Ministerului de Finanțe și Parlamentului britanic.
Prima firmă menționată de britanici, NDI Insurance & Reinsurance Brokers Limited, are sediul în orașul englez Norwich și apare în actele City drept unul dintre brokerii de reasigurări ai companiei. Un broker de reasigurări este o firmă care, pe baza unui comision, caută firme de reasigurare pentru un asigurător.
În acest caz, autoritatea fiscală din Anglia a descoperit plăți care i-au arătat că NDI și Norwich Group LTD au făcut altceva decât reasigurări în relația cu firma românească City Insurance.
Norwich Group LTD este o companie care are sediul la aceeași adresă ca și NDI – 9th Floor Norfolk Tower, 48-52 Surrey St, Norwich, potrivit cercetărilor Libertatea.
NDI și Norwich Group LTD au făcut parte, susțin probele găsite de autoritățile din UK, dintr-un mecanism de servicii fictive, prin care banii plătiți de români pentru asigurările City au ajuns la alte destinații decât cele legale.
„Vast sums of money”
„Există îngrijorarea că sume mari de bani (vast sums of money), sub pretextul primelor de reasigurare și retrocesiune, bazate pe contracte false (based on bogus contracts), au fost transferate de la City Insurance SA prin firma de reasigurări Best Meridian Insurance la The Firm, unde au fost distribuite companiilor și persoanelor fizice neafiliate”. The Firm este NDI.
În terminologia de business, „companii și persoane neafiliate” (non-related companies and individuals) reprezintă destinații la care, conform actelor aflate la dispoziția regulatorului român ASF, banii nu ar fi trebuit să ajungă.
Apare și o firmă din Insulele Cayman
Indicată și ea mai sus, Best Meridian Insurance e o altă firmă implicată. Ea este o companie de reasigurare din Cayman Islands, potrivit documentării Libertatea.
Autoritățile fiscale britanice au probe că „sume mari” au fost scoase din România, pe măsură ce erau încasate de la plătitorii de polițe, prin diverse scheme. Englezii au și nominalizat, în document, firme și persoane din aceaste operațiuni, precum și perioada de derulare. Numele sunt ale unor cetățeni străini, românii fiind în responsabilitatea autorităților noastre.
„Fluxul de bani de la City Insurance SA către NDI a început în octombrie 2017”
„La începutul anului 2017, City Insurance SA a intrat în procedură de faliment, care a fost evitată prin capital suplimentar. Se presupune că fluxul de bani de la City Insurance SA către NDI a început în octombrie 2017”, spune documentul întocmit de englezi.
„Se afirmă că Personal Health Limited, care poate fi deținută de directorul băncii Barclays din Seychelles, a fost cel mai mare beneficiar al acestui flux de bani. De asemenea, se mai susține că, în februarie 2019, proprietatea acestei firme a fost transferată unui cetățean elvețian, care este acționar al Vivendi International, cel mai mare acționar al City Insurance SA”, a mai consemnat Financial Conduct Authority în documentul trimis în România.
ASF avea răspunderea legală să controleze City, dar cum a făcut-o, dacă spălarea de bani a durat din 2017 până în 2021?
Vivendi International este firma prin care a fost deținută City. În perioada 2017-2021, City a pornit de jos și a crescut la 43% din piața de asigurări, dar apoi au fost descoperite fraudele (primăvara lui 2021), incapacitatea de plată (vara 2021), i s-a retras autorizația de funcționare (septembrie 2021) și a dat faliment (mai 2022). Firma proprietară a City, Vivendi International, compania numită de britanici în document, a fost proprietatea lui Dan Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase. La un moment dat, el a vândut firma către un cetățean elvețian, la care face referire și documentul Financial Conduct Authority.
Vivendi, precum și contractele cu NDI din Norwich și cu celelalte companii menționate de oficialii de la Financial Conduct Authority au apărut încă din 2017 în relația City cu instituția-regulator a pieței de asigurări din România: ASF. Dar schema piramidală prin care s-au luat bani de la mulți oameni și s-au plătit doar puțini, a continuat nestingherită, până când a colapsat
Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) este cea care, conform legislației de funcționare, se ocupă de „autorizare, reglementare, supraveghere şi control” pentru mai multe piețe financiare, printre care și cea a asigurărilor.
ASF are deplina responsabilitate, „neîngrădită de nicio altă autoritate”, cum spune actul înființării sale, Ordonanța 93/2012, pentru a protejeza asigurații și sectorul asigurărilor și a preveni fraudele.
Ce au făcut procurorii?
Libertatea a început să solicite informații și explicații de la ASF, dar încă nu a primit un răspuns privitor la activitatea Autorității în cazul City Insurance.
Ziarul a cerut informații și de la NDI Insurance & Reinsurance Brokers Limited din Norwich, dar, de asemenea, nu a primit niciun răspuns.
În privința investigațiilor judiciare din România, procurorii au fost sesizați de către ASF, în aprilie 2021, în legătură cu frauda de la City Insurance.
Potrivit documentului din Marea Britanie, dezvăluit azi de ziar, există și nume de persoane implicate, care au fost oferite în ultimele luni autorităților din România și care au făcut parte din fluxul prin care s-au scos din țară sume mari de bani.
Libertatea a solicitat informații de la mai multe unități de Parchet în privința cercetărilor penale care s-au făcut în ultimii doi ani.
Ce au făcut procurorii în legătură cu cercetarea faptelor persoanelor din City, din ASF sau din orice altă entitate responsabilă de această fraudă documentată din mai multe surse, investigațiile autorităților fiscale din Anglia fiind doar una dintre ele?
Libertatea a trimis cereri pe legea informațiilor de interes public la mai multe unități de Parchet. Inițial, în primăvara lui 2021, dosarul a fost deschis de procurorii de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Apoi a fost predat. Unde? Și ce s-a cercetat vreme de aproape doi ani?
„Nu a fost identificat, pe rolul DNA, vreun dosar penal în care să existe suspecți sau inculpați în legătură cu faptele care au dus la falimentul City Insurance”, a răspuns Direcția Națională Anticorupție.
DIICOT, care din mai multe surse concordante are în cercetare cel puțin un dosar care privește angajații City Insurance și angajați ai ASF, a primit cererea ziarului luni, 9 ianuarie, însă nu a răspuns solicitării.
***