REPORTAJ/La Ciugud, „viaţa la ţară e ca afară”: utilităţi în fiecare casă, piste de biciclete, drumuri asfaltate. Comuna falimentară e acum milionară

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, este la al cincilea mandat şi spune că tot ceea ce se vede în comuna sa reprezintă un standard de viaţă „normal”, de care ar trebui să se bucure fiecare român. În ciuda rezultatelor care au făcut din Ciugud una dintre cele mai cunoscute comune din România, edilul a fost recent dat afară din Partidul Social Democrat, pe motiv că nu ar fi fost fidel trup şi suflet partidului.

Ciugud, comuna în care populaţia creşte de la un an la altul

Imediat ce ajungi la Ciugud te întâmpină o rânduire asemenea unei localităţi din străinătate, deoarece toate străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde curăţat şi copacii toaletaţi. Dacă nu ai auzi din când în când câte un „Ziua bună!” sau „No, bine te-am găsit vecine!” ai tinde să crezi că nu eşti în România, ci poate în Elveţia sau Germania. Ordinea nemţească se vede atât pe străzile şi străduţele comunei, dar şi în curţile oamenilor, în modul în care îşi îngrijesc casele, fiind parcă într-o întrecere continuă pentru a demonstra care este mai gospodar.

Comuna Ciugud se află la aproximativ zece kilometri de Alba Iulia, distanţă care poate fi parcursă în cel mult 15 minute cu maşina sau o jumătate de oră cu mijloacele de transport în comun, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, multe familii din municipiu să se retragă spre satele comunei. Ciugudul are şase sate: Ciugud, Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa şi Teleac.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Populaţia comunei este în creştere de la un an la altul şi are în prezent 3.200 de locuitori, cu aproape 500 mai mulţi faţă de acum 10 ani.

„Statisticile arată că, din păcate, satul românesc îmbătrâneşte, iar în fiecare an, în medie, nouă sate din România dispar, efectiv ele mor din cauza migrării populaţiei spre zona urbană. La Ciugud se întâmplă fenomenul invers. Tinerii din zonă se mută în Ciugud pentru că oferă tot confortul necesar: utilităţi, străzi asfaltate, internet în zonele publice, piste de biciclete. Şi acest lucru este important pentru noi, pentru că oamenii reprezintă cea mai de preţ resursă pe care s-a bazat dezvoltarea acestei comune”, spune primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian.

Edilul afirmă că oamenii sunt atraşi la început de liniştea pe care le-o oferă traiul la ţară, iar ulterior îşi dau seama că au condiţii la fel de bune sau chiar mai bune decât la oraş.

Tinerii sunt atraşi de Ciugud, unde „viaţa la ţară e ca afară”

Comuna Ciugud este extrem de atractivă pentru tineri, care consideră că aici „viaţa la ţară e ca afară”, cum spune unul dintre cei care a ales să locuiască într-unul din cele şase sate. În Ciugud s-au stabilit în ultimi ani mulţi tineri, atraşi de condiţiile de trai, de liniştea localităţii, dar şi de faptul că este foarte aproape de Alba Iulia.

Recomandări

Viitorul Orientului Mijlociu se joacă în alegerile prezidenţiale din SUA. Premierul Netanyahu speră în victoria lui Trump, Ayatollahul Khamenei – în victoria Kamalei Harris

„Ciugudul se învecinează cu Alba Iulia şi acest lucru are şi beneficii, dar şi provocări din punct de vedere al influenţelor urbanistice şi de arhitectură. Tendinţa este ca localităţile rurale aflate în vecinătatea oraşelor să se urbanizeze forţat, să devină localităţi-dormitor pentru cei din oraş. Noi nu ne-am dorit asta şi de aceea am început să ne gândim cum putem să ne dezvoltăm singuri folosind resursele locale, începând de la oportunităţile comunei şi până la resursa umană”, spune primarul Gheorghe Damian.

Sorin Poparadu este unul dintre tinerii care au ales să se mute cu familia în Teleac, unul din satele care formează comuna Ciugud. L-am întâlnit pe tânăr chiar în Primărie, acolo unde lucrează de câteva luni, după ce timp de mai mulţi ani a lucrat în Alba Iulia şi a făcut naveta între satul în care se stabilise şi municipiu.

„Am ales să locuim în Teleac deoarece doream în primul rând mai multă linişte. Eu am crescut şi am locuit la bloc în municipiul Făgăraş mai bine de 20 de ani. După căsătorie, am văzut că în comuna Ciugud avem condiţiile pe care le-am fi avut şi la oraş, poate chiar mai bune, dacă ţinem cont că în anumite cartiere din Alba Iulia nu este canalizare sau nu sunt drumuri asfaltate. La Ciugud avem toate utilităţile: gaz, apă curentă, canalizare, asfalt şi suntem la doi paşi de Alba Iulia”, povesteşte tânărul.

Recomandări

Statul protejează parlamentari, miniștri, evazioniști și multinaționale folosindu-se de GDPR | ANALIZĂ

În comună, proprietăţile nu sunt ieftine, chiar se poate spune că rivalizează cu cele din Alba Iulia, preţurile pornind de la 30.000 de euro şi chiar depăşind 100.000 de euro.

De la o comună falimentară, la campioană în atragerea fondurilor europene

Gheorghe Damian este primar în Ciugud de aproape 18 ani. Edilul îşi aminteşte că, în 2000, când a fost ales la conducerea comunei, administraţia locală avea venituri de circa 70.000 de lei, o datorie acumulată de 300.000 de lei şi un singur calculator în Primărie, la care funcţionarii lucrau cu rândul.

„În 2000, când am ajuns primar, veniturile noastre proprii erau de 70.000 de lei şi am moştenit o datorie de vreo 300.000 de lei. Nu ne puteam plăti nici salariile la Primărie, tot timpul ni se tăia curentul la iluminatul public, nu aveam bani pentru gaz la şcoli”, povesteşte Damian.

Soluţia pe care a găsit-o primarul atunci a fost să transforme una dintre păşunile comunei în zonă industrială pentru investiţii. Mai mult, administraţia locală s-a orientat spre atragerea de fonduri europene şi a reuşit să scrie proiecte şi să obţină finanţări în valoare de peste 27 de milioane de euro, fiind comuna din România campioană la atragerea fondurilor de la Uniunea Europeană.

„Despre Ciugud se vorbeşte ca despre comuna din România care a atras cele mai multe fonduri europene. Vă spun că am ajuns la peste 27 de milioane de euro fonduri europene atrase, ceea ce înseamnă aproximativ 9.000 de euro pe cap de locuitor. Sunt lucruri pe care am fi putut să le facem fără fonduri europene doar în 100 de ani”, afirmă Gheorghe Damian.

Primarul îşi aminteşte că, după ce a înfiinţat zona de dezvoltare economică a comunei, a fost reclamat chiar şi la DNA, din cauza păşunii transformate în zonă industrială.

„Atunci când faci ceva bun, se găseşte sigur cineva care să îţi pună beţe în roate. A fost o persoană care a sesizat atunci de la Preşedinte şi premier, până la DNA sau Poliţie. În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi, în final, nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal”, adaugă primarul.

Veniturile proprii ale comunei Ciugud au crescut din 2000 şi până în prezent cu aproape 3.000%, ajungând de la 70.000 de lei la aproape un milion de euro.

Acum, în zona de dezvoltare economică se află aproximativ 35 de investitori, care oferă peste 700 de locuri de muncă. Administraţia locală a extins zona şi vrea să atragă alte investiţii, oferind utilităţi până la poarta companiei, iluminat, drumuri asfaltate, iar în viitor construieşte o grădiniţă modernă chiar în zona industrială, pentru copii angajaţilor de acolo.

Printre companiile de aici se numără un depozit logistic de electrice, o firmă care produce kebab pe care îl exportă în Franţa şi o companie din industria automotive care fabrică instalaţiile electrice pentru automobilele Porsche Cayenne sau Volkswagen Touareg.

Drumuri asfaltate între terenurile agricole şi piste de biciclete

La Ciugud eşti surprins la fiecare pas, însă peisajul cel mai spectaculos îl întâlneşti pe drumurile de câmp. Aici, un tractor merge agale la arat spre o parcelă agricolă sau o turmă de mioare se mută spre o zonă de păşunat. Ar putea fi un tablou specific multor sate româneşti dacă toate aceste drumuri din zona agricolă, dintre parcele, nu ar fi asfaltate.

Comuna Ciugud, împreună cu Berghin şi Daia Română, a fost printre primele din ţară care, cu fonduri europene, au asfaltat peste 20 de kilometri de drumuri de câmp. Ulterior, Cigudul a accesat alte fonduri, astfel încât reţeaua de drumuri de câmp care brăzdează terenurile agricole din zonă, denumită şi „Transalpina de Ciugud” datorită spectaculozităţii şoselei care urcă şi coboară o serie de dealuri, a ajuns la peste 30 de kilometri.

„Pentru mulţi, aceste drumuri de câmp asfaltate par spectaculoase, în condiţiile în care în România nu avem străzi asfaltate în unele oraşe sau ne chinuim de ani de zile să facem câţiva kilometri de autostradă. Eu vă spun că aşa ar trebui să arate normalitatea şi în satele din România”, explică Gheorghe Damian.

Cea mai inedită investiţie realizată de administraţia din Ciugud cu fonduri europene rămâne însă pista de biciclete, cu o lungime de câţiva kilometri, care traversează o parte din comună. De altfel, pista e prima dintr-o comună, făcută printr-un proiect european, şi se doreşte dezvoltarea proiectului, pentru a fi construită o pistă de biciclete care să lege comuna de municipiul Alba Iulia.

Iluminat public produs eolian şi internet gratuit în spaţiile publice din sate

Locuitorii din Ciugud au wi-fi gratuit în toate spaţiile publice din satele aparţinătoare şi se pot relaxa în parcuri amenajate tot pe bani europeni.

În prezent, localnicii pot să îşi achite online taxele şi impozitele, iar în următorii ani, Primăria vrea să dezvolte un sistem de info-chioşcuri  în fiecare sat, prin care cetăţenii să poată solicita să obţină online anumite acte de care au nevoie.

La Ciugud, o parte din iluminatul public este produs ecologic, printr-o centrală eoliană şi cu ajutorul panourilor solare, investiţia fiind realizată tot cu bani europeni, obţinuţi printr-un grant de la Guvernul Norvegiei.

Proiectul a fost unul experimental, derulat împreună cu Universitatea Politehnică din Timişoara, însă investiţia s-a dovedit extrem de viabilă şi administraţia locală doreşte să o extindă în întreaga comună.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

„Producem mai mult decât aveam nevoie, economisim anual 150.000 de lei. Vrem să multiplicăm proiectul şi tot ce înseamnă consum de energie electrică pentru spaţiul public, şcoli, cămine culturale, iluminat public, primărie să fie pe zero sau, dacă putem, să luăm şi bani de la stat că producem mai mult decât consumăm”, spune primarul.

Comuna şi-a înfiinţat servicii proprii de canalizare şi de întreţinere a drumurilor, spaţiilor verzi şi deszăpezire, fiind singura din judeţ care a făcut acest lucru.

Cel mai modern teren de golf din România

La Ciugud există acum, printr-o investiţie privată, cel mai modern club de golf din sud-estul Europei, acesta fiind inaugurat anul trecut, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Resortul Theodora Golf Club  are o suprafaţă de 62 de hectare, din care peste 56 de hectare sunt alocate terenului de golf cu 18 parcursuri, în lungime totală de 6.518 metri. La design-ul său şi-au adus aportul cei mai titrați specialiști externi, care au creat aceste parcursuri unice, finalizate cu cel mai lung parcurs din Europa- par 6- 735 m.

Puţini ştiu însă că terenul de golf a fost construit pe o păşune a comunei, o zonă care în trecut era plină de bălării, iar malurile râului Mureş erau foarte poluate.

„În 2005, noi ne-am înfrăţit cu o comună din Spania, situată la 35 de kilometri de Madrid. Comuna aceasta s-a dezvoltat foarte mult în urma construirii unui teren de golf, chiar dacă este la o distanţă atât de mare de Madrid. Marea mea bucurie este că oamenii au înţeles că le luăm păşunea şi o transformăm în teren de golf, au înţeles beneficiile şi că acest teren de golf va duce la o explozie a satului Teleac, la o explozie a preţurilor caselor, la o altă viaţă acolo”, explică Damian.

Primarul a fost exclus din PSD pentru că nu ar fi fost “fidel” partidului

Gheorghe Damian este considerat unul dintre cei mai performanţi primari din România, însă recent a fost exclus din Partidul Social Democrat, pe motiv că „ar fi trădat”.

„Vă spun un lucru: eu sunt un om de onoare, iar în politică m-am ghidat pe aceleaşi principii pe care mă ghidez şi în familie, şi în viaţa de zi cu zi, şi în administraţia publică: onoare, respect, sinceritate, corectitudine, curaj. Nu sunt un laş, şi vă spuneam şi atunci, vă repet şi acum: am crezut că pot aduce principiile mele de viaţă în politică, că pot impune un cod al onoarei în politică. Dar se pare că tocmai pentru acest cod al onoarei am fost dat afară. Cred că am fost exclus tocmai pentru principiile pe care am vrut să le promovez, pentru că există o teamă cronică de concurenţă şi competitivitate în PSD Alba, deşi, sincer, am refuzat la un moment dat preluarea conducerii organizaţiei”, spune Gheorghe Damian.

Edilul susţine că va rămâne în continuare independent, deoarece „s-a săturat de politică”.

„Vă spun că voi rămâne independent, deşi am avut oferte politice. Am stat alături de PSD şi în momente grele în care partidul era în opoziţie şi nu am trădat, şi nu am plecat din partid. Acum vreau, însă, linişte, pentru că, după ce ai pus suflet într-un partid pe care l-ai considerat familia ta, rămâi cu dezamăgiri şi poate chiar cu răni sufleteşti, care se cicatrizează în timp. Rămân însă acelaşi Gheorghe Damian, un om fidel principiilor pe care le are şi care va continua să facă politica pe care o ştie cel mai bine: politica cetăţeanului”, mai spune primarul din Ciugud.

Edilul, care este şi preşedintele Filialei Alba a Asociaţiei Comunelor din România, spune că îşi propune să promoveze, dând exemplu comunei sale, un nou principiu de dezvoltare a satului românesc – „satul inteligent”.

„Ciugud to be true! Este o expresie inventată la un moment dat de presă, când se vorbea despre Ciugud. Ni se spune mereu, dar eu vă provoc să veniţi la Ciugud şi să vă convingeţi. Nu suntem cea mai bogată comună din România, dar vrem să dezvoltăm, alături de alte comune şi de Asociaţia Comunelor din România, un concept de “Smart village”- un sat care se dezvoltă inteligent, cu respect pentru tot ceea ce înseamnă tradiţii şi identitate rurală!”, a conchis Gheorghe Damian.

Citește și: 

#salvatipipera | Mama Lili, bucătăreasa care gătește cu dragoste pentru corporatiști, la cantina de la capătul tramvaiului 16

Urmărește-ne pe Google News