ComenteazăProfesorul de științe politice scrie, într-un editorial publicat duminică pe România Curată, că „pentru a avea conștință civică și a discerne ce drepturi ale tale sau ale altora trebuie să aperi și când trebuie să fii suficient de educat și de informat pentru a-ți putea exersa discernămîntul”.
„Altfel, nu faci nici o justiție, ci doar victime. Tu printre ele”, scrie Alina Mungiu Pippidi, punctând că „nu e nevoie de filme parodice cu comete care aduc sfârșitul lumii pentru că unii apără dreptul cretinilor de a nu se uita în sus, fiind ei înșiși niște cretini care caută avantajul pe termen scurt, când pe termen mediu promovează sfârșitul lumii”.
Nu e nevoie de asemenea filme, pentru că în realitatea de fiecare zi avem asemenea exemple. Nu e nevoie de pușcă să omori oameni sau pe tine însuți.
Alina Mungiu Pippidi:
„Aud pe Renate Weber, de la care aveam alte pretenții, că deplânge masiva încălcare de drepturi care are loc în lume și în țară cu ocazia vaccinării și a restricțiilor antipandemice, și ostracizarea celor care au altă părere despre vaccinare. Nu știu cine a fost ostracizat dintre antivacciniști și de unde, dar zeci de parlamentari francezi au primit amenințări cu moartea de la antivacciniști, cu ocazia dezbaterii legii care condiționează de vaccinare accesul în restaurante, la cinematograf sau în tren, iar o doctoriță imunoloagă din Italia a primit un glonț într-o scrisoare după ce a susținut vaccinarea copiilor”, notează profesorul de științe politice.
„Mi se pare mie sau violența nu e de partea celor care sunt cu educația, cu știința și cu solidaritatea? Ci de partea cealaltă? A susține mai ales, cum face Renate, că sunt de o singură parte, e atât de flagrant neobiectiv că mă îngrijorez în ce privește capacitatea Avocatului Poporului de a vedea adevărul și în alte cauze”, observă politologul.
Mungiu spune că „noi trebuie să cerem guvernelor să mențină statul de adevăr, așa cum sunt responsabile și cu statul de drept. Așa cum cel din urmă nu mai există dacă prea mulți oameni fură și comit violențe, nici primul nu supraviețuiește dacă dezinformarea e atât de răspîndită și discernământul așa de scăzut că nu mai deosebim adevărul de neadevăr”.
„Știința nu ne ajută dacă nu avem o minimă înțelegere, respect și încredere în știință, dacă refuzul educației și igienei devin drepturi ale omului pe care trebuie să le apărăm… Nimic din ceea ce produce externalități negative, adică acțiuni proprii cu consecințe nefaste asupra altora nu este un drept, sau am avea dreptul la omor prin neglijență consemnat în tratate și radiat din Codul Penal”, subliniază politologul.
„Ca adevărul să mai fie vizibil trebuie ca să punem capăt dezinformării”
„A opri pe unul care îi spune altuia să sară în prăpastie că de după colț vine brontozaurul care o să îl mănânce nu e un act de cenzură. E o datorie civică. Ca adevărul să mai fie vizibil trebuie ca să punem capăt dezinformării”, scrie Mungiu Pippidi, care oferă exemplul jurnalistei filipineze Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru Pace în 2021, „care a făcut o publicație cu singura menire de a demasca dezinformatorii, și căreia trolii i-au dedicat un grup de Facebook cu unicul scop să instige la arestarea ei”.
„Maria cere obligarea Facebook, Reddit și compania la limitarea violenței de limbaj și a falsurilor, ceea ce în Germania e deja e politică de stat. Fie prin activismul cetățenilor, fie prin acțiune de stat, fie printr-o combinație (cel mai bine), trebuie să ne opunem cu toții promotorilor antieducației și a algoritmilor care perpetuează ce e mai rău pentru că asta crește audiența și aduce reclamă mai mult”, completează Mungiu.
Nu e nici un secret că e mai popular acel părinte care își lasă copiii să nu se spele și să nu își facă temele, dar civilizația se încheie aici și acum dacă promovăm o asemenea viziune asupra statului și societății.
Alina Mungiu Pippidi
Editorialul integral, pe România Curată.
Foto: Hepta