ComenteazăFațada clădirii a fost restaurată prin tehnici folosite pentru prima oară de arhitecții și constructorii români, scrie opiniatimisoarei.ro.
„Am luat această lucrare de la stadiul la care era deja montată schela pe clădire. Am încercat să păstram din substanța istorică a clădirii și am folosit metode în premieră pentru România. Am folosit un sistem de curățare moale, prin microsablare”, a explicat, pentru sursa citată, Sebastian Susaru, consultantul tehnic al lucrării.
Pentru recondiționarea imobilului simbol au fost folosite materiale mai puțin obișnuiste precum praf din coajă de nucă de cocos, bicarbonat de sodiu și nisip de cuarț.
„La cornișa de sus am folosit coji din nucă de cocos pe care le-am măcinat fin. La elementele din metal am folosit, pentru restaurare, bicarbonat de sodiu, iar în rest am folosit nisip de cuarț. De asemenea, după curățare, ornamentele clădirii s-au conservat, iar înainte de asta au fost consolidate. Unele erau pur și simplu ciuruite. Au fost impregnate cu silicat de potasiu, apoi au fost conservate cu o soluție siliconică”, a mai precizat Susaru.
Tot mai mulți oameni se opresc să admire clădirea restaurată. Constructorii care realizează lucrările de reabilitare spun că mai au de lucru la acoperișul și la turnul clădirii.
„Turnul clădirii face parte din cea de-a doua etapă de restaurare a acoperișului. Acoperișul este din tablă de zinc, iar turnul are solzi din ardezie, o piatră mai pretențioasă care se sparge în fâșii. Urmează să analizăm și să stabilim dacă rămânem pe varianta ardezie sau facem o schimbare la turn”, a menționat consultantul.
Proprietarii imobilului cunoscut în Timișoara drept „Casa Cuza” au investit aproape 50.000 de euro pentru restaurarea fațadei.
Clădirea este considerată unul dintre simbolurile Timișoarei pentru că aici a poposit în drumul său spre exil domnitorul Alexandru Ioan Cuza, făuritorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, dintre Moldova și Țara Românească.
Istoricii spun că în 1752 acest imobil a aparținut judelui Anton Seltmann. În această clădire funcționa ospătăria și hanul „La Trompetist”, care erau conduse de un fost trompetist militar.
Potrivit sursei citate, tot în această clădire a funcționat și stația poștalionului care făcea legătura cu Viena, Pesta și Szeged.
În 1984, clădirii i-a mai fost adăugat un etaj și a devenit cel mai luxos hotel al Timișoarei din acea vreme. Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul ar fi fost împăratul Franz Iosef al Austriei, dar și tatăl poetului Nikolaus Lenau care și-ar fi cheltuit aici o parte din avere.
„La Trompetist” a poposit și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exil, în 7 și 8 martie, pe când aștepta trenul care avea să-l ducă la Viena și mai apoi la Paris. Plăcuța așezată pe fațada clădirii amintește despre acel moment istoric.
Potrivit arhitecților, imobilul a fost construit inițial în stil baroc, iar astăzi are elemente din stilul eclectic. Ferestrele sunt încadrate de pilastri clasiciști, ionici la primul etaj și corintici la al doilea. Totodată, fațada are decorațiuni neobaroce în partea superioară.
Lucrările de renovare a „Casei Cuza” au început în luna aprilie, iar acestea se apropie de sfârșit deoarece constructorii mai au de făcut ultimele finisaje.
Timișoara are 14.500 de clădiri istorice, fiind considerat orașul cel mai bogat din România în imobile construite înainte de 1940. Rând pe rând, clădirile din centrul orașului, care multă vreme aveau fațadele degradate și șterse, au prins din nou viață.
Recondiționarea acestor clădiri are loc în contexul în care Timișoara devine Capitala Culturală a Europei, în 2021.
În plus, Consiliul Local Timișoara a dispus ca proprietarii clădirilor istorice, aflate într-o stare avansată de degradare, să plătească impozite cu până la 500 la sută mai mari dacă nu recondiționează imobilele.
Citește și Editorial de Claudiu Săftoiu. Țipătul din scara blocului al opoziției române