ComenteazăNu mai puțin de 57 de percheziții au avut loc miercuri în București, Ilfov și Giurgiu pentru ca procurorii DIICOT să destructureze clanul Ștoacă, un grup infractional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influență, trafic de persoane, trafic de minori, înșelăciune, influențarea declarațiilor, cumpărare de influență, dare de mită.
Potrivit anchetatorilor, clanul Ștoacă este specializat în traficul de droguri de mare risc, în special a heroină și cocaină. Procurorii susțin că gruparea de tip mafiot, bazată pe relații de familie, acționează în București și nu a fost niciodată destructurată complet deoarece unii dintre lideri rămâneau în libertate.
„În permanență persoanele care au preluat coordonare grupării au respectat aceeași ideologie legată de posibilitatea de a-și asigura un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare”, susțin procurorii DIICOT.
Cum acționa clanul Ștoacă, gruparea mafiotă bazată pe relații de familie
Odată cu înaintarea în vârstă cei doi lideri ai grupării infracționale au predat coordonarea grupării fiilor și nepoților „care au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor”.
„Liderii ”grupării Ștoacă” și-au crescut, educat și instruit copii sau persoanele aflate în relații de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia”, afirmă procurorii.
Începând din 2017, în clanul Ștoacă s-a produs o „reorganizare”, „persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei, dar și pentru crearea unui ”confort„ al membrilor aflați în executarea pedepselor”.
Membrii clanului Ștoacă au continuat relațiile în lumea interlopă și interveneau în momentul în care alte grupări încercau să dezvolte afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc și al traficului de persoane.
„S-a reţinut că noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activitățile infracționale ale grupului să nu interfereze cu cele ale altor grupuri. S-a reținut că membrii grupării Ștoacă au rămas activi, ca și predecesorii lor, în sectoarele 4 și 5, pe piața drogurilor de mare risc”, susțin anchetatorii.
Potrivit DIICOT, membrii implicați în traficul ilicit de droguri, au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate -în cantități mici-către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități.
De asemenea, tot pentru a-și fideliza clienții, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la prețurile practicate pe piața de profil bucureșteană, respectiv 100 euro/gram cocaină și 30-40 lei/bilă heroină.
Clanul Ștoacă ar fi exploata minore să practice prostituția în străinătate
Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziționat între consumatorul final și furnizorul cocainei sau heroinei, nu același lucru se poate susține și cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane și proxenetismului.
Clanul Ștoacă ar fi acționat și în străinătate pentru că interlopii ar fi obținut câștiguri substanțiale „prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituția în cluburi sau alte spații special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoția, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și Belgia”
Potrivit anchetatorilor, interlopii sunt bănuiți că și-ar fi recrutat victimele care erau forțate să practice prostituția, atât prin metoda „lover boy”, cât și prin „violență atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acestora”
„Pentru a face față ”cerințelor pe piața externă” și a căpăta experiență, membrii gruparii au recurs la exploatarea persoanelor de sex femeiesc majore și minore în țară, mai exact în orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu și Constanța, folosind pentru recrutarea clienților site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal”, susține DIICOT.
Procurorii susțin interlopii din clanul Ștoacă și-ar fi folosit renumele și influența pentru a le forța pe fetele exploatate să practice prostituția, dar și pentru a ademeni alte tinere să-și vândă trupul.
„Un aspect ce s-a evidențiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce inițial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituția, în activități specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor și mai apoi a înlesnirii practicării prostituției”, precizează procurorii.
Interlopii din clanul Ștoacă foloseau saloanele de masaj ca paravan
După dezincriminarea prostituției, membrii grupării interlope au dezvoltat afaceri în domeniul saloanelor de masaj „în considerarea faptului că în astfel de locații se pot desfășura cu ușurință activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor ”masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”întreținerea corporală”, inițial formal iar mai apoi chiar în calitate de administratori”
Totodată, liderii grupării interlope ar fi primit informații de la alte rețele din străinăîtate despre modul în care pot fi transportate și cazate prostituatele în străinătate.
„Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracționale al căror grad ridicat de pericol social este recunoscut atât în plan național cât și internațional”, susțin anchetatorii.
În cauză se efectuează cercetări faţă de un număr de 35 de suspecţi.
Citește și ANALIZĂ. 1.100 de români au fost opriți din drumul lor spre visul canadian. Solicitanții de azil tensionează relațiile dintre România și Canada, la doar șase luni de la ridicarea vizelor