- Când, în 2013, l-a dat pe mâna cămătarilor, tatăl lui i-a spus „munceşti doar o lună la ei, ca să scăpăm de datorie”
- „Rambo” a rămas acolo trei ani. Al nimănui, departe de familie şi de şcoala unde învăţase. A cerut ajutorul, dar puţini l-au crezut şi nimeni nu l-a ajutat.
- Iar când n-a mai putut să îndure, băiat s-a salvat singur şi a fugit într-o noapte din casa cămătarului, sărind pe geam și transformându-și porecla într-un destin.
- Acum o lună, pe 30 decembrie 2019, abia s-a dat primul verdict în cazul celor din clan care nu și-au recunoscut vina. Nu e definitiv!
Comună cu 6.000 de suflete, Band e un amestec uman de români, maghiari și romi, de ortodocși, reformați și penticostali, niciunul dintre grupuri nefiind majoritar, ei împărțindu-și o viață grea.
G. Bela şi soţia lui locuiau în cartierul romilor şi trăiau de pe o zi pe alta, din vânzarea pet-urilor și din alocaţiile celor şase copii.
Vânzare înainte de Înviere
Era aprilie 2013, înainte de Paşti. Soţia lui Bela se afla în spital, abia născuse, iar bărbatul se împrumutase de la cămătari cu 1.000 de lei. Dobânda era de 100%. În câteva luni, cât a amânat plata, datoria a devenit uriaşă.
Aşa că atunci când Bako Jozsef, cămătarul, i-a propus să i-l dea pe băiatul de 12 ani, ca să-i muncească o lună în schimbul banilor, G. Bela a acceptat.
Pe Fodor toată lumea îl striga „Rambo”, pentru energia și forța sa. Avea doar 12 ani şi n-a înţeles mare lucru din ce i se întâmplă.
Atunci când a plecat la Sâncraiu de Mureş, la 18 km depărtare de casă, tatăl lui nu i-a spus decât că asta e singura soluţie şi că el e „salvarea familiei”.
Pus să fure şi să doarmă cu caii, pe câmp
În casa familiei „stăpânilor” cămătari, băiatul stătea într-o cameră de la etaj, unde avea doar o sobă şi un pat.
Era pus să muncească dis de dimineaţă, de la 6:00 şi până la 23:00, inclusiv sâmbăta şi duminica. Îngrijea de animale și, de multe ori, trebuia să doarmă în câmp pentru a păzi caii, căra lemne din pădure, pământ sau îngrășământ, iar cămătarul îl trimitea, adesea, să fure lucernă de pe terenurile sătenilor.
După o lună, când se pregătea să se întoarcă acasă, Bako Jozsef i-a spus că trebuie să mai rămână, pentru că părinţii lui făcuseră noi datorii.
N-a fost lăsat să plece nici când i-a murit unul dintre fraţi şi nici la înmormântarea bunicului. Părinţii veneau să-l viziteze pe Fodor o dată la câteva luni, dar „Jozsef nu ne lasă să vorbim cu el decât pe limba maghiară, ca să înţeleagă şi el”, avea să declare mai târziu mama băiatului, la proces.
A fost dat „stăpânului” cu tot cu acte
Acasă, în comuna Band, copilul mersese la şcoală. L-a întrebat pe Bako dacă ar putea să înveţe şi în Sâncraiu.
„Dacă stăpânul nu ştie carte, ce nevoie de carte are sluga?”
”Rambo”, despre răspunsul lui Bako când i-a cerut să meargă la școală
Îl luaseră de acasă cu tot cu certificatul de naştere, ca pe un bun asupra căruia aveau drepturi de proprietate deplină. Iar când a împlinit 14 ani, Bako l-a dus la Târgu Mureş şi i-a făcut buletin, de faţă fiind şi tatăl băiatului care a primit 50 de lei, bani de drum. Buletinul lui Fodor a rămas la cămătar.
În acelaşi an, părinţii băiatului s-au mutat din Band în orașul învecinat, Târgu Mureş.
Prima evadare a lui „Rambo”
Într-o noapte din primăvara lui 2016, „Rambo” s-a suit pe o bicicletă găsită în curtea lui Bako şi a plecat, căutându-şi salvarea. Nu la părinţii lui, unde știa că va fi căutat, ci mai departe, lângă Iernut, la stâna unui cioban unde el muncise cândva.
Acelui bărbat, copilul i-a povestit cât munceşte pe degeaba, că e ţinut cu forţa şi că nu poate să plece nicăieri din acea curte. Ciobanul a anunţat poliţia şi a mers împreună cu Fodor la postul din Band.
Dar poliţiştii de aici i-au spus că Bako depusese o plângere împotriva băiatului, acuzându-l că i-a furat bani, covoare, bijuterii, hamuri de cai şi alte bunuri.
„Nu cred că e adevărat că băiatul a furat ceva. Noaptea, când a fugit din Sâncraiu de Mureş, a venit la mine doar cu bicicleta”, a declarat ciobanul în sala de judecată.
S-a întors, din milă pentru tatăl lui
Ancheta poliţiei din Band s-a oprit înainte de a începe. Fodor s-a întors la stână, iar ciobanul l-a îndemnat să-şi sune părinţii. „Tatăl lui”, povestește un băiat care a auzit discuţia, „i-a zis că trebuie să se întoarcă în Sâncraiu, de unde a fugit.
”Rambo spunea că nu mai vrea acolo, că nu el s-a împrumutat şi că nu mai vrea să muncească pentru datoriile făcute de tatăl lui”, povesteşte martorul.
Dar clanurile sunt nemiloase cu cei care nu returnează banii și, la câteva zile, copilul s-a urcat pe bicicletă şi s-a întors la Sâncraiu. „Mi-a spus că trebuie să plece înapoi, să lucreze pentru acel om de la care a fugit, pentru că altfel o să aibă probleme tatăl său”, a declarat la proces ciobanul care a încercat să-l ajute pe Fodor. „Zicea că, dacă el nu se va întoarce la acel om din Sâncraiu, tatăl lui va fi tăiat și bătut de acel om”.
Mama copilului: „Ne-a spus că o să bage cuţitul în soţul meu”
„Rambo” a mai stat în curtea lui Bako până-n toamnă. Într-o noapte, a sărit din nou pe geam și a fugit. A mers de data asta în Târgu Mureş, la părinții lui pe care i-a înduplecat să nu-l trimită înapoi.
„După asta, Bako Jozsef ne-a ameninţat la telefon şi ne-a zis că nu mai avem ce căuta prin Band, iar nevastă-sa ne-a spus că o să bage cuţitul în bărbatul meu”, a mărturisit mama lui Fodor judecătorilor.
Atunci când „Rambo” a evadat din curtea cămătarilor, în urma lui, în camera de la etaj cu pat şi sobă, a rămas un alt băiat: Bobi. El era sclav la Bako de 5 ani de zile.
Copilul dat la schimb pe-un cal şi o căruţă
Colegul de prizonierat al lui ”Rambo”, Bobi avea 14 ani când a fost obligat să muncească pentru familia lui Bako Jozsef. Băiatul a ajuns în proprietatea cămătarilor după ce părinţii lui n-au mai putut să restituie împrumuturile făcute.
La început, învoiala a fost pentru trei luni de zile. Dar, la capătul lor, tatăl lui Bobi, P. Eugen, s-a înţeles cu Bako să-l lase 3 ani, dacă primeşte, la schimb, un cal și o căruță.
Însă nici la capătul celor 3 ani băiatul n-a mai fost eliberat, pentru că, între timp, părinții luaseră alte sume de bani cu împrumut de la Bako. Aşa că Bobi a continuat să muncească în contul lor. Era pus să care pământ și piatră de pe malul Mureșului, să aducă lemne din pădure și să se îngrijească de animale.
În 5 ani de sclavie, băiatul a trăit cu mâncarea primită de la stăpâni şi s-a îmbrăcat cu hainele vechi pe care vecinii lui Bako i le dădeau, de milă. Buletinul îi fusese sechestrat de cămătar, iar el nu avea voie să iasă din curte neînsoțit.
În 5 ani, nu și-a vizitat niciodată familia, iar cu părinţii lui se întâlnea arareori, pe la câte un târg de animale.
N-a încercat niciodată să fugă. „Ştiam că nu pot pleca decât atunci când sunt plătite datoriilor făcute de părinții”, le-a declarat băiatul judecătorilor. „Iar tata mi-a cerut să rămân și să lucrez.”
La doar 14 ani, Bobi se simţea responsabil pentru restul familiei. Avea încă 9 fraţi. Pe trei dintre ei, părinţii îi trimiseseră sclavi în curtea altui cămătar, fiul lui Bako Jozsef. Practic, stăpînii de sclavi își transmiteau tradiția dominației și a supunerii minorilor din generație în generație.
5 ani avea cel mai mic dintre copiii trimişi să muncească în contul datoriilor la clanul Bako
Bobi avea 19 ani, când poliţia a descins în curtea cămătarului. Iar asta s-a întâmplat abia după ce ”Rambo” a avut curajul să fugă, iar informațiile din comunitate nu au mai putut fi stopate, Autoritățile, complice până atunci cu clanul de interlopi cămătari, au fost silite să reacționeze. Urmarea în Libertatea de mâine.
Video cu intervenția DIICOT
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro