7 comentariiCu doar două luni înainte de alegerile europarlamentare, liderii din PSD și PNL încep să vorbească tot mai mult de un proiect pentru parlamentare și prezidențiale, prin candidaturi comune, care ar urma să includă și stabilirea viitorului comisar european.
„Așa cum au declarat și premierul Marcel Ciolacu și președintele Nicolae Ciucă, cu siguranță portofoliul și persoana care va ocupa funcția de comisar european va fi parte dintr-o negociere mai amplă care privește alegerile din toamna acestui an. Mă refer aici la posibilitatea unei candidaturi comune la funcția de președinte al României sau posibilitatea unor liste comune pentru Parlamentul României. Mă aștept ca persoana desemnată să fie rezultatul acestor negocieri. Nu cred că ar fi un lucru rău să mergem cu o candidatură comună. PSD și PNL fac parte din primele două familii politice europene. Cu siguranță am avea posibilitatea să obținem un post mai puternic, poate chiar, de ce nu, de vicepreședinte”, a afirmat Victor Negrescu, într-un briefing de presă, întrebat de negocierile pentru funcția de comisar european.
Potrivit informațiilor Libertatea, în discuțiile dintre cele două partide, ar urma să fie împărțite funcția de președinte, cea de premier, cea de șefi ai Senatului și Camerei Deputaților, dar și cea de viitor comisar.
Cine va avea comisarul european cu siguranță nu va avea și funcția de președinte, conform negocierilor din Coaliție. În discuțiile preliminare o împărțire echitabilă e văzută cea în care un partid ar urma să ia președinția României, precum și Senatul, în timp ce de cealaltă parte să fie premierul, președintele Camerei Deputaților și noul comisar.
Discuții la firul ierbii, nu evenimente mari
Surse social-democrate au precizat pentru Libertatea faptul că PSD nu va fi adeptul organizării de mari evenimente în principalele orașe din țară, ci preferă să acopere cât mai multe comune în care să meargă și disemineze mesajele lor.
Potrivit informațiilor ziarului, un factor important este cel legat de accelerarea virărilor de bani către autoritățile locale, pentru a putea fi decontate cât mai multe proiecte de investiții.
Un asemenea exemplu e legat de plățile care vin pe Planul Național de Redresare și Reziliență, unde sunt date fonduri pentru creșterea eficienței energetice sau pentru construcția de creșe și grădinițe.
La rândul lor, liberalii urmează să decidă dacă merg pe aceeași variantă, adică pe cât mai multe evenimente restrânse și mobilizarea aleșilor locali (primari și consilieri), dar și a politicienilor de la centru (europarlamentari, senatori și deputați), care să acopere cât mai mult din țară. Practic, e dorită o contracarare a AUR, care de câteva luni face campanie județ cu județ.
Calculele privind mandatele
Calculele Coaliției sunt că PSD și PNL vor lua 17 mandate, cu tot cu redistribuirea. Teoretic, PSD și PNL ar putea ajunge la un astfel de număr de mandate și la un rezultat de 45%, scenariu (considerat realist) dublat de un procent mare de voturi ale partidelor și independenților care nu reușesc să facă pragul.
Mai precis, numărul procentelor de la voturile „irosite” să fie în jur de 11%-12%. Pentru a se ajunge în această situație ar trebui ca mai multe formațiuni care au emoții privind pragul, cum ar fi UDMR și Partidul S.O.S. (condus de Diana Șoșoacă), să rateze Parlamentul la limită, dar să fie și un număr mare de competitori care candidează, însă obțin un număr mic de voturi.
Însă toate aceste planuri ar putea fi date peste cap în cazul în care alianța electorală PSD-PNL va obține la alegeri în jur de 40% și cu un număr mic de mandate care intră la redistribuire, ceea ce ar conduce mai degrabă la un rezultat de 15 mandate.
Surse din partid au explicat faptul că în cazul unui scor electoral care nu ar ajunge la 40%, scaunul lui Nicolae Ciucă ar urma să se clatine serios, iar inclusiv premierul Marcel Ciolacu ar putea să se confrunte cu probleme în ceea ce privește candidatura la prezidențiale. Eșecul la alegeri este luat în considerare ca motiv de răzvrătire în PNL și solicitarea ruperii de PSD în vederea prezidențialelor și a parlamentarelor.
Evoluția „voturilor irosite”
În cazul României, situația privind procentul voturilor care au fost date pentru partidele și candidații independenți care au ratat intrarea în Parlamentul European a oscilat de la scrutin la scrutin. În 2007, procentul voturilor „irosite” a fost de 17,81%.
În 2009, doar 2,88% din voturi au fost la partide mici. În 2014, iar a fost un scrutin cu multe voturi care au ajuns la partide și candidați care n-au prins Parlamentul European. Mai precis, 15,75% din voturi au fost de la formațiuni care n-au făcut pragul. La ultimele alegeri pentru PE, 10,68% din voturi au fost în dreptul celor n-au prins legislativul de la Bruxelles și Strasbourg.
Potrivit ultimului sondaj INSCOP care a măsurat alianța electorală PSD-PNL, cele două aveau o intenție de vot de 43,7%. În schimb, 15,6 din voturi se duceau la partide care nu făceau pragul. Pe baza acestui sondaj, de la începutul lunii martie, alianța PSD-PNL ar obține 17 mandate de europarlamentar.