#Colectiv 30 octombrie 2015

O seară din clubul bucureștean Colectiv, care a adunat peste 300 de tineri, mulți dintre ei artiști, fotografi, jurnaliști, s-a transformat în doar jumătate de oră într-o tragedie națională, cea mai mare din istoria recentă a României.

Într-un minut și o secundă, focul izbucnit în club după aprinderea unor artificii s-a extins rapid, a invadat sala de fum și sutele de tineri s-au grăbit să ajungă afară.

Unii au reușit să iasă din club, 26 au murit pe loc, 184 au fost răniţi, dintre care 64 au pierdut lupta cu viaţa în lunile care au urmat. Ultimul dintre ei, care a ridicat bilanțul victimelor la 65, s-a sinucis în vara anului 2017.

În 30 octombrie 2015, la ora 22.32, era anunțat incendiul la numărul de urgență 112. ”Urgent, pompierii la Colectiv! A luat foc ceva”, țipa atunci Gabriel Popescu, cel care a sunat primul la 112.

”Veniți urgent! Este groaznic!”, striga Gabriel disperat în telefon, în timp ce pe fundal se auzeau țipetele tinerilor care au fost prinși de flăcări. Femeia de la dispecerat care a răspuns apelului îi cerea acestuia să rămâna la telefon pentru că vor intercepta apelul și pompierii. Gabriel Popescu le spunea că oamenii ies cu hainele și pielea arse și trebuie să trimită urgent multe echipaje, dar reprezentanții autorităților îl întreabau dacă focul arde cu flacără. Gabriel Popescu cerea insistent rchipaje de intervenție, după ce le spunea că sunt minim 20 de persoane care au nevoie de îngrijiri medicale. Răspunsul primit atunci: „Vă înțeleg! Eu vă înțeleg!”.

Reacția greoaie a autorităților arată cât de slab erau pregătite autoritățile să facă față unei astfel de catastrofe.

Spitalul de Arși: Marele ars este cea mai gravă boală posibilă existentă pe pământ în acest moment

Cristian Nițescu, director medical la Spitalul de Arși din Capitală, lucrează de peste două decenii cu pacienții arși. A salvat viața a mii de oameni cu arsuri ce păreau fără sfârșit. A reconstuit chipuri, brațe și picioare, torace sau chiar spatele aproape carbonizat, în pofida unor condiții de muncă departe de cele occidentale și cu banii puțini decontați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Totuși, atunci când vorbește despre răniții în incendiul din Colectiv, recunoaște că sistemul de fost depășit atât ca număr de cazuri, cât și ca gravitate a arsurilor pe care le-au suferit.

Față de acum doi ani, lucrurile s-au mai schimbat în bine, pentru prima dată fiind organizată, modernizată și readaptată secția de Terapie Intensivă. Dar, din păcate rămân încă multe probleme a căror soluționare trebuie accelerată.

Medicul Cristian Nițescu spune, într-un interviu pentru Libertatea, că din punct de vedere logistic și administrativ secție de terapie intensivă  s-a modernizat, s-a reabilitat, s-a refăcut, s-a retehnologizat. Singurul inconvenient este faptul că mai sunt doar cinci locuri de mari arși.

”Din punct de vedere medical este corect, pentru că există câte un singur pacient în salon. Așa este în toată lumea civilizată. Doar că, din punctul strict financiar, economic, acest lucru nu ne avantajează foarte mult”, spune Nițescu.

Potrivit medicului, la incendiul din Colectiv, Spitalul de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, din Calea Griviței, a fost primul socilitat. Au fost aduși 37 de răniți.

”Noi am fost primii solicitați atunci, fiind spitalul care avea cea mai mare experință, tehnologia și logistica necesare pentru arși. Am primit 37 de pacienți, au rămas internați 31. Au fost, circa 6 sau 7 decese. În străinătate au plecat 2 sau 3, nu mai știu exact. Au plecat niște pacienți, cu niște arsuri intermediare 20-25 %, care sincer se vindecau și în Spitalul de Arși, fără nicio problemă”, spune Nițescu.

Cazurile pe care le-au tratat medicii atunci nu reprezentau o surpriză ca patologie. Totuși, medicii recunosc că pacienții aveau arsuri grave de căi respiratorii și arsuri faciale pe care le văd rar.

”Numărul lor însă a fost impresionant. Noi, dacă mai aveam locuri, probabil că ni se mai aduceau 40-50 de pacienți. În afară de acest lucru, particularitatea acestor cazuri, a marii majorități, au fost arsurile de căi respiratorii, faciale, foarte, foarte grave. Acești pacienți au inhalat, pe lângă fum, și alte substanțe rezultate prin arderea anumitor materiale existente în clubul acela. Am avut pacienți care, chiar dacă nu aveau o suprafață foarte mare de arsură, adică aveau o suprafață cu care eram foarte obișnuiți, 40-50%, aveau arsuri extrem de grave de căi respiratorii, arsuri faciale, pe care foarte greu le vezi în condiții de ars obișnuit. Deci, era ars scalpul, care este o structură extrem de bine vascularizată, extrem de rezistentă, nasul, buzele. În afară de faptul că arsurile de căi respiratorii au fost, în câteva cazuri, redutabile. Și se știe foarte bine că, în arsura de căi respiratorii, în afară de intubația pacientului și tratamentul general al marelui ars, nu există tratamente chirurgicale pentru căile interne”, explică directorul medical.

Doctorul Nițescu spune că marele ars este cea mai gravă boală posibilă existentă pe pământ în acest moment, tratamentul este extrem de complex și nu orice medic de terapie intensivă poate să susțină o astfel de îngrijire.

Medicul atenționează că una dintre marile probleme rămâne lipsa unei bănci de piele în România. Cristian Nițescu mai spune că România are nevoie de cel puțin 25 -30 de paturi de mare ars.

”Sigur că aceste paturi de mare ars pot fi insuficiente la un accident ca acela din Colectiv. Dar niște secții de mari arși, dacă ar funcționa corect, ar fi deja un pas important”, mai spune medicul.

Spitalul Bagdasar-Arseni: Dacă, Doamne ferește, ar exista un nou Colectiv, nu știu dacă am reuși să mai facem față

Medicii Andrei Mircea Carantino și Anda Mihai, care i-au îngrijit, alături de ceilalți medici și asistenți medicali pe cei 24 de răniți aduși după incendiul din Colectiv, spun că tot ce s-a făcut în sistemul medical în cei doi ani de la Colectiv a fost cu încetinitorul.

”Acum, dacă doamne ferește ar exista un nou Colectiv, nu știu dacă am reuși să facem față ca atunci. Pentru că atunci am avut ocazia să deschidem o secție de Terapie Intensivă nou-nouță. Ei au fost primii locatari ai secției. În momentul de față, nu știu dacă vom mai avea unde să o punem, acum este o problemă dacă vine un pacient”, spune medicul Carantino.

Medicul Anda Mihai, care era de gardă în noaptea incendiului din Colectiv, spune că un dezastru ca acela aparție istoriei arsurilor.

”Recunosc că un astfel de dezastru aparține istoriei arsurilor. Nu te confrunți cu asemenea cazuri de o asemenea anvergură. Este greu să abordezi astfel de cazuri”, spune Anda Mihai.

Medicul își amintește că atunci a văzut un peisaj înspăimântător, pentru că, deși este obișnuită cu pacientul ars, vedea tinere frumoase cu degete amputate, cu cicatici profunde care le schimbau fizionomia.

”La început, copiii erau surescitați, apoi ne-am împrietenit. Erau artiști, cântau, în pofida suferinței lor. M-au dus la concert cu ei. M-au durut două zile urechile. Mă impresionează că sunt niște oameni extraordinari. Au venit toți la nunta unui rezident de-al meu. Sunt niște oameni extraordinari. Au fost arsuri foarte grave , deși nu erau mari ca suprafață corporală, erau foarte profunde, se videcau foarte greu. Au rămas cu cicatrici foarte mulți”, povestește Anda Mihai.

Medicii Spitalului Bagdasar-Arseni din Capitală se întâlnesc și acum cu pacienții răniți în urmă cu doi ani în clubul Colectiv și pe care i-au tratat, printre care și Marian Leușteanu, care spune că ei sunt îngerii lui salvatori.

Doctorul Andrei Mircea Carantino spune că s-au făcut niște punți sufletești și niciunul dintre ei, medici și pacienți, nu va uita acele momente.

”Momentul Colectiv o să rămână și pentru ei, și pentru noi pe viață. Viața trebuie să meargă înainte, iar cei responsabili, să facă un scop în viață din a se asigura că viața oamenilor merge îninte în condiții bune”, spune medicul.

Andrei Mircea Carantino își amintește că la Spitalul Bagdasar-Arseni au fost aduși, după incendiul din Colectiv, 24 de tineri, dintre care 4 au murit. Rezultatul a fost bun atunci, după incendiul din Colectiv, pentru că au lucrat în regim de permanență medici, asistente, infirmiere și brancardieri din Secție de chirurgie plastică, din alte secții, dar și conducerea spitalului.

”Au fost 24 de pacienți internați, toți au fost operați până dimineața (zilei de 31 octombrie, n.r.). Au murit patru, au plecat în străinătate 5 sau 6”, spune medicul.

După ce au fost externați, toți tinerii au reveni periodic pentru intervenții și exerciții de recuperare. Și acum mai sunt patru la recuperare.

Spitalul Floreasca: Suntem mai pregătiți, dar cu certitudine mai sunt lucruri de făcut

Spitalul de Urgență Floreasca va păstra mult timp în memorie imaginile din noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015. Echipajele de la SMURD și de la Ambulanță aduceau permanent răniți pe targă, unii înfășurați în folii pentru a le proteja arsurile de infecții. Libertatea a obținut, în premieră, imagini ale primelor ore după incendiul din Colectiv, surprinse de camerele de supraveghere din Spitalul Floreasca. Ele stau mărturie că acea noapte nu va fi uitată de medicii, asistenții medicali și infirmierele prin mâinile cărora au ajuns 56 de tineri, dintre care 17 aveau arsuri grave.

Întrebat dacă s-a schimbat ceva în spital după incendiul din Colectiv, medicul Bogdan Oprița spune că sunt schimbări importante, dar cu certitudine mai sunt multe lucruri de făcut. Secția de arși grav funcționează la capacitate. După Colectiv s-au stabilit protocoale de lucru și circuite funcționale pentru acești pacienți grav.

”Din punctul de vedere al spitalului nostru, pot spune, da, suntem, mai pregătiți decât atunci, la Colectiv, acum doi ani, dar cu certitudine mai sunt lucruri de făcut”, susține medicul Bogdan Oprița.

Ambulanța București: Am putea face față solicitărilor cel puțin la același nivel ca după incendiul din Colectiv

La doi ani de la Colectiv, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov lucrează cu aceleași mașini pe care le avea și atunci, dar mai uzate. Sigura schimbare după Colectiv ar fi o creștere minoră de personal, majoritatea asistenți și ambulanțieri. În situația unei intervenții cum a fost cea după incendiul din Colectiv, managerul Serviciului de Ambulanţă, Alis Grasu, este sigură că echipajele ar face față cu brio, ca și în 30 octombrie 2015.

”Din punctul nostru de vedere, și la Colectiv, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov a răspuns în timp extrem de scurt și cu un număr impresionant de resurse. Vorbim de 29 de ambulanțe, din care 7 de tip C și 22 de tip B, care în 15 minute de la apelare au ajuns la locul accidentului.  88 de răniți au primit îngrijiri medicale, iar 75 au fost duși la spitale. Datorită nivelului foarte crescut al activitității SABIF, număr mare și foarte mare de cazuri, suntem antrenați să facem față solicitărilor. Sunt convinsă că am putea face față solicitărilor, cel puțin la același nivel ca atunci”, spune Alis Grasu.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, la doi ani de la Colectiv, 6 dintre răniții în incendiul din Colectiv sunt încă în tratament în țară, în sistem ambulatoriu, iar 23 fac recuperare în clinici din străinătate.

Citeşte şi:

Urmărește-ne pe Google News