Spitalul Judeţean Suceava, unde aproximativ 200 de cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus, este obiectul unei anchete începute de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.
Ies la iveală teste de COVID-19 nedate la prelucrat și teste făcute peste rând. Din cercetările preliminare ale procurorilor, care vor trebui ânsă probate în instanță, rezultă că pilele au funcționat chiar și în miezul unei crize medicale și umanitare.
Înainte de a fi un exemplu de incompetență și o suspiciune de corupție, Spitalul Județean din Suceava a fost un boom de complimente politice. Mai mulţi politiceni de primă mână, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, au lăudat atât managementul spitalului din Suceava, condus pe atunci de Vasile Rîmbu, cât şi realizările preşedintelui CJ Suceava Gheorghe Flutur în zona medicală. La Suceava, s-au băgat enorm de mulți bani în Spitalul Județean, mulți încasați de către firmele de casă
Rareş Bogdan, pe 23 mai 2019: „Vreți să vedeți spitale ca-n Occident? Mergeți la Suceava, să vedeți ce a făcut Flutur cu bani europeni!”
Pe 23 mai 2019, Rareş Bogdan, pe atunci candidat din partea liberalilor la Europarlamentare, a ținut un discurs la Bistrița, în cadrul unui miting electoral. Actualul prim-vicepreşedinte al PNL a lăudat managementul președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.
Rareș Bogdan le-a transmis oamenilor adunaţi în faţa Palatului Culturii că, dacă vor să vadă spitale ca în Occident, să meargă la Suceava, „să vedeţi ce a făcut Flutur cu bani europeni”.
„Vreți să vedeți spitale ca-n Occident? Mergeți la Suceava, să vedeți ce a făcut Flutur cu bani europeni!”, spunea fostul jurnalist, abia plecat, la acea vreme, de la Realitatea TV.
Klaus Iohannis, pe 16 octombrie 2019: „Avem la Suceava un model de bune practici în sistemul de sănătate românesc”
Apoi, în toamna anului trecut, Klaus Iohannis a dat ca exemplu spitalul din Suceava, condus pe atunci de Vasile Rîmbu.
Aflat în campanie pentru alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a participat la inaugurarea ambulatoriului de la spitalul din Suceava.
„Avem la Suceava un model de bune practici în sistemul de sănătate românesc și îmi doresc să avem astfel de exemple peste tot în țară” a fost declaraţia făcută de Klaus Iohannis pe 16 octombrie 2019.
Nicolae Bănicioiu, pe 31 octombrie 2015: „Tot ceea ce se poate face şi în Germania facem şi noi aici”
Istoria se repetă dureros pentru români. Exemplul sucevean la standard european în materie de sănătate seamănă cu ceea ce liderii altui partid, PSD, spuneau despre sistemul de sănătate cu 5 ani în urmă.
În 2015, la o zi după tragedia de la Colectiv, fostul ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu susţinea că „tot ce se poate face în Germania facem şi noi aici”.
„Vreau să vă asigur că tot ceea ce se poate face şi în Germania facem şi noi aici, pentru toţi. Iar de aici, dumneavoastră trageţi concluziile. Nu cred că au îngrijire mai bună decât aici”, le declara Bănicioiu jurnaliştilor, pe 31 octombrie 2015, la Spitalul de Arşi.
Pentru ca o zi mai târziu, la Spitalul Universitar, fostul ministru al Sănătăţii să susţină cu tărie faptul că sistemul medical condus de el nu are nici o problemă: „Chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Nu este nici o diferenţă între medicii care au venit şi medicii de aici”.
La câteva zile începea, însă, developarea adevărului. Și se află că există o Clinică de Mari Arși la Spitalul Floreasca, care a înghițit enorm de mulți bani fără să fie funcțională, deși oficial era deschisă. Așa cum astăzi se află că, tot în județul Suceava, există un mare spital cu multe investiții, teoretic gata, dar practic de nefolosit. Istoria se repetă, pentru că, după cum spune un comentariu din ziare.com, modelul de funcționare a rămas același.
”Covid este doar un reflector imens pe toate problemele sistemice ale României. Și, tocmai de aceea, dacă această criză nu va aduce o autentică revoluție politică, va fi fost degeaba cu toata suferința ei”
Ioana-Ene Dogioiu, ziare.com:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro