Comentează- Cele mai recente date centralizate ale Ministerului Sănătăţii despre situaţia infecţiilor nosocomiale (infecţii luate din spital) sunt pe primele nouă luni din 2019.
- Iar singura infecție raportată, într-un caz de la Târgu-Mureș, s-a dovedit a fi, de fapt, COVID-19, atunci când Libertatea a sunat la spital.
- Studii arată că, în Europa, secțiile ATI înregistrează 8% infecții nosocomiale în primele două zile de internare, iar noi, în plină pandemie, continuăm să raportăm inexistența infecțiilor, exact cum am făcut la Colectiv.
La 6 mai 2020, România numără 13.837 cazuri de COVID-19 confirmate şi 841 decese.
De la 22 martie, ziua primului deces pus pe seama noului coronavirus în România, şi până astăzi, într-un singur caz, Ministerul Sănătăţii a raportat şi o infecţie intraspitalicească printre afecţiunile asociate pacientului mort din cauza COVID-19.
Chiar dacă a raportat, deces cu deces, aproape întregul istoric medical al pacienţilor morţi din cauza COVID-19, o singură dată Grupul de Comunicare Strategică a pomenit infecţia nosocomială. La o singură moarte.
Acest deces a survenit în ceea ce chiar Ministerul Sănătăţii numea “focarul de infecţii nosocomiale”, pe secţia de gastroenterologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.
Un cluster COVID-19
Libertatea a contactat spitalul din Târgu Mureș și a aflat astfel că secția este acum funcțională și, potrivit conducerii spitalului, niciunul dintre pacienții internați nu a luat o altă infecţie intraspitalicească, și era vorba de noul coronavirus, cu care pacientul decedat a fost infectat în spital.
A fost efectuată anchetă epidemiologică în cadrul Secţiei Gastroenterologie şi cazul a fost evaluat ca fiind infecţie asociată asistenţei medicale (infecţie nosocomială) – COVID-19, deoarece a debutat la peste 48 de ore de la internare.
Conducerea spitalului:
Mulţi dintre bolnavii de COVID-19 s-au infectat în spital
Majoritatea deceselor COVID-19 sunt oameni care erau internați deja și care s-au infectat în spital, spune Elena Copaciu, medic primar în Anestezie Terapie Intensivă, într-un interviu pentru Libertatea.
Și nu e vorba doar despre Suceava, unde este de notorietate că oameni care erau deja pacienți au luat COVID din spital. Și în alte localități s-a întâmplat același lucru.
De exemplu, în cazul decesul numărul 803 este vorba despre o femeie de 49 de ani, internată în secția de ATI a Spitalul Județean de Urgență Arad, pacienta s-a contaminat cu COVID în spital și a murit.
Mai mult, lista deceselor asociate infecției cu noul coronavirus arată că unii pacienți au fost plimbați între secții și ATI. Este și cazul decesului 796, o femeie de 47 de ani internată la Spitalul Clinic Municipal Oradea, secția ATI, intubată și ventilată mecanic, transferată în secția pneumologie în stare ameliorată și care ajunge din nou în ATI în stare agravată, unde a murit.
Deşi nu dă informaţii despre infecţii nosocomiale la bolnavii de COVID-19, Grupul de Comunicare Strategică prezintă zilnic alte date puţin relevante din fişele medicale. Dar nu despre infecții nosocomiale.
Ei adaugă informații legate de alte suferințe ale pacienţilor morţi, de la sindromul Down la hipoacuzie sau depresie – factori despre care nu există date că ar influenţa în vreun fel istoria unui pacient cu COVID-19. Dar nu infecții nosocomiale.
În prezent, 243 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus sunt internaţi la terapie intensivă.
Aici au un risc de 5 până la 10 ori mai mare decât orice alt bolnav spitalizat să contracteze o infecţie nosocomială – experţilor europeni de la ECDC.
De săptămâni întregi, sute de bolnavi sunt zilnic internaţi pe secţiile de ATI din ţară.
Autorităţile recunosc că nu au “date pentru infecții, pentru anul în curs”
Libertatea a cerut atât Ministerului Sănătăţii, cât şi Institutului Naţional de Sănătate Publică o situaţie la zi a infecţiilor nosocomiale la nivel naţional, dar şi informaţii specifice despre cazurile de infecţii nosocomiale întâlnite la pacienţi cu COVID-19 şi la oameni decedaţi din cauza noului coronavirus.
“În momentul de față INSP nu deține date pentru anul în curs”, a venit răspunsul de la Ministerul Sănătăţii şi de la INSP.
“Cele mai recente date sunt pentru primele 9 luni ale anului 2019 și sunt disponibile pe site-ul INSP – CNSISP”, a continuat răspunsul autorităţilor.
Ba mai mult, INSP ne-a comunicat telefonic că prima centralizare din 2020 pe infecţii intraspitaliceşti va avea loc abia după primele şase luni ale anului, deci după finalul lui iunie.
Referitor la infecţiile nosocomiale contractate de pacienţii morţi cu COVID-19, autorităţile spun că singurul caz cunoscut este al bărbatului care a murit pe 25 aprilie, la Târgu Mureş.
Libertatea a întrebat, de asemenea, Institutul Naţional de Sănătate Publică dacă există o listă de comorbidităţi considerate relevante pentru raportarea pe care o fac direcţiile de sănătate publică în cazul pacienţilor cu COVID-19. Răspunsul INSP a fost că: “Nu există o listă de comorbidităţi, ci sunt trecute toate afecţiunile pacientului/istoricul medical”.
Aşa se face că, din informările Grupului de Comunicare Strategică, afecţiuni ca sindromul Down sau hipoacuzia par în corelaţii la fel de strânse cu COVID-19 ca infecţiile intraspitaliceşti cu bacterii precum Klebsiella, care provoacă, la rândul ei, pneumonia, făcând şi mai fragil un bolnav de COVID-19.
Potrivit INSP, în 2017, în ţara noastră erau înregistrate 19607 infecții asociate asistenței medicale, dintre care 3549 erau respiratorii.
România este foarte aproape de punctul în care infecțiile nosocomiale vor deveni imposibil de tratat, ne avertiza un raport publicat în iunie 2018 de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.
Ocupăm una din primele poziții în clasamentele europene la fiecare din bacteriile multirezistente. Situația este atât de gravă încât României i s-a recomandat să declare rezistența antimicrobiană drept o amenințare la adresa sănătății publice, fiind puse în pericol servicii indispensabile, precum tratamentul bolnavilor de cancer, intervențiile chirurgicale și terapia intensivă.
De ce este imposibil ca un singur mort din 827 să fi avut o infecţie nosocomială
În spitalele europene, 5 din 100 de pacienţi iau cel puţin o infecţie nosocomială, potrivit ECDC şi OMS – iar riscul este mult mai mare pe secţiile de terapie intensivă din mai multe motive.
De altfel, acest 5% vehiculat la nivel european este standardul la care ne raportăm când ştim că spitalele româneşti încă subraportează grosolan infecţiile nosocomiale. Tradiţional, spitalele din România raportează în medie de 10 ori mai puţine infecţii – decât sisteme medicale din Vest, mai performante şi mai curate.
În plus, majoritatea pacienţilor cu o infecţie severă COVID-19 ajung pe paturi de terapie intensivă. Aici riscul de a contracta o infecţie nosocomială este de 5-10 ori mai mare decât la ceilalţi bolnavi.
Asta se întâmplă atât din cauze intrinseci (deci care ţin de bolnav – precum imunodepresia – slăbirea sistemului imunitar), cât şi din motive extrinseci (de exemplu, sunt intubaţi şi puşi pe ventilaţie mecanică).
Un studiu european, realizat pe 1.290 de unităţi de terapia intensivă din 15 ţări, arăta că 8% din pacienţii care stau la ATI mai mult de 2 zile ajung să ia cel puţin o infecţie asociată actului medical.
Dintre pacienţii internaţi mai mult de 2 zile la terapie intensivă, 6% fac pneumonie, 4% infecţii care pătrund în circulaţia sângelui şi 3% infecţii ale tractului urinar. Acest studiu, coordonat de ECDC, a cuprins 15 ţări europene, printre care şi România.
Şi înainte de pandemia de coronavirus, secţiile de ATI erau epicentrul problemelor care ţin de rezistenţă microbiană şi infecţii nosocomiale în spitale, după cum spun experţii ECDC.