După depunerile de coroane de flori în memoria ceferiștilor uciși în timpul grevei de la Atelierele Grivița, din 16 februarie 1933, a urmat un miting în fața Ministerului Transporturilor.

Cei aproximativ 1.000 de sindicaliști prezenți la comemorare și la miting au cerut, în mod uluitor, cam același lucru pe care îl cereau cu 85 de ani în urmă cei comemorați, respectiv ceferiștii care au murit la greva sângeroasă de la Atelierele Grivița: condiții mai bune de muncă.

Sub lozinca ”Suntem oameni, nu mașini, vrem acasă să murim”, angajații de la căile ferate au atras atenția că munca lor este aspră și că speranța de viață a ceferistului român este cu 9 ani mai mică decât media pe România. De aceea ei cer o vârstă de pensionare mai mică, așa cum este stipulat în proiectul de ”Statut al Ceferiștilor” pe care guvernele care s-au tot perindat nu au vrut să îl adopte.

De asemenea, ceferiștii au cerut stoparea hoției din acest sector și demararea de urgență a investițiilor, deoarece Căile Ferate sunt foarte aproape de colaps din cauza infrastructurii șubrede.

 
 

Urmărește-ne pe Google News