Comentariu în presa germană de stat despre Klaus Iohannis: „De ce sunt românii dezamăgiți de președintele lor”

„De încredere, onest și fără scandaluri”, nota ziarul german Bild atunci când Klaus Iohannis a câștigat alegerile în urmă cu un deceniu, după ce l-a învins pe Victor Ponta.

Klaus Iohannis face parte din minoritatea germanofonă a țării, care numără în prezent numai 22.000 de oameni. Conform sursei citate, românii încă-i consideră pe nemți „harnici, disciplinați și punctuali”.

„ O gură de aer proaspăt”

Totuși, victoria în alegeri a lui Iohannis în 2014 a fost o surpriză. „Iohannis era considerat un primar de succes – Sibiul, orașul său natal, devenise Capitala Europeană a Culturii sub conducerea sa și este încă considerat un oraș atractiv pentru antreprenori și turiști”, notează sursa citată.

Cu zece ani în urmă, Iohannis era un „outsider” în mediul politic al Capitalei. „Tocmai acest lucru i-a oferit candidatului PNL o creștere considerabilă a voturilor în turul doi al alegerilor”, îndeosebi în rândul diasporei, care spera că acesta va fi „o gură de aer proaspăt”.

După două mandate, Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, nu mai poate candida, însă nu „ar mai avea nicio șansă”. Entuziasmul de odinioară pentru Klaus Iohannis a dispărut, iar în sondaje s-a prăbușit. 

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Sociologul Florin Poenaru nu este surprins de această schimbare: „Iohannis a reprezentat aspirația românilor la virtuțile germane, la o viață occidentală, ceea ce ne dorim întotdeauna aici. Ne-am lăsat seduși de propriul nostru mit”.

„Iohannis a rămas un adversar neobosit al social-democraților”

„Adevăratul motiv pentru care mulți români au așteptări mari, uneori prea mari, de la președintele lor este și faptul că îl pot vota direct”, scrie sursa citată. Alegătorii spun că președintele ar trebui să îmbunătățească infrastructura, să creeze mai multe locuri de muncă sau să stimuleze economie – probleme pentru care Guvernul și Parlamentul sunt responsabile, nu președintele.

„În calitate de șef al armatei, el joacă însă un rol-cheie în definirea politicii de apărare. În ceea ce privește politica externă, el reprezintă țara la reuniunile Consiliului European de la Bruxelles. În ceea ce privește politica internă, el deține cea mai înaltă funcție în stat, dar are puțină putere. Îl numește pe prim-ministru, dar nu îl poate demite și poate dizolva Parlamentul doar dacă formarea unui Guvern a eșuat de mai multe ori”, a mai precizat sursa citată.

„Cele mai importante instrumente ale unui președinte al României sunt credibilitatea și autoritatea”, a afirmat jurista Laura Ștefan de la think tank-ul Expert Forum. Klaus Iohannis le-a folosit, cu precădere în primii săi ani de mandat.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

„Sub presiunea președintelui și a unor săptămâni de proteste în stradă, PSD, aflat atunci la putere, a retras o controversată ordonanță de urgență care prevedea grațierea a numeroși politicieni corupți. Ulterior, Iohannis a rămas un adversar neobosit al social-democraților aflați la putere, calificându-i drept dușmani, ceea ce i-a impresionat pe mulți dintre susținătorii săi”, notează sursa citată.

„S-a retras în palatul prezidențial”

Președintele României nu se poate implica în politica de partid. Totuși, niciunul dintre șefii de stat nu a respectat acest lucru, nici măcar Klaus Iohannis, conform sursei menționate. În cel de-al doilea mandat al său, în 2019, la guvernare a fost coaliția PNL – USR. 

Acest lucru putea fi o bună ocazie pentru a pune în aplicare planurile privind statul modern. La acea vreme, specialista în drept Laura Ștefan spera că lupta anticorupție va fi readusă în atenție, așa cum promisese șeful statului înainte de al doilea mandat.

„Din păcate, problema a rămas pe dinafară. Iohannis s-a retras în palatul său prezidențial, ca și cum și-ar fi dorit liniște și pace.”

Deși vorbește fluent mai multe limbi, Klaus Iohannis nu este văzut ca un bun comunicator.  

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

„A fost un președinte taciturn și deci extrem de absent”, a afirmat sociologul Florin Poenaru. Cu cât Iohannis a fost mai tăcut, „cu atât mai mult presa a interpretat mai mult tăcerea sa”, susține sursa citată. În plus, Iohannis a fost criticat și pentru călătoriile sale în străinătate.

„Klaus Iohannis a apărat statul de drept”

„Decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea SNSPA din București (n.red – Cristian Pîrvulescu) este unul dintre puținii oameni care îl laudă zilele acestea pe șeful de stat: «Klaus Iohannis a apărat statul de drept și a asigurat stabilitatea în contextul războiului din Ucraina»”.

Pe lângă tăcere și călătoriile costisitoare, Iohannis a fost criticat și pentru că, în urmă cu trei ani, coaliția PNL-USR s-a destrămat din pricina disputelor. Liberalii au fost nevoiți să guverneze cu Partidul Social Democrat.

„Iohannis este văzut ca fiind creierul din spatele coaliției. Mulți dintre susținătorii săi au văzut acest lucru nu numai ca o încălcare a cuvântului său, ci și ca o încălcare a încrederii, deoarece președintele a făcut campanie împotriva PSD-ului timp de ani de zile. Coaliția conduce acum România în alegeri. La urma urmei, ea a rezistat trei ani – deși cu multe conflicte”, a mai notat Mitteldeutscher Rundfunk.

13 candidați au intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni, precum liderul PSD, „un populist de dreapta, un fost jurnalist, un fost secretar general adjunct al NATO și un reprezentant al minorității maghiare”.

Urmărește-ne pe Google News