Comentariu Școala 9. Între prima școală românească și perseverența dusă până pe Marte

În cartierul Schei din orașul Brașov, la câțiva pași de Biserica Neagră se află Prima Școală Românească. Pe zidurile ei este scris cu cerneală groasă, anul 1495. Aici învățau cu secole în urmă „reprezentanții satelor, ce urmau să devină dascălul, notarul sau chiar preotul satului. Viitorul elev aducea la şcoală o găleată de grâu, un car cu lemne şi 4 florini (bani cu care cumpărai 3-4 boi), şi studia gramatici, învăţătură bizantină, pilde din biblie, dar şi filozofia secolul XVI, citate din Aristotel, Democrit şi alţii. Elevii de atunci învăţau cum se redactează documente oficiale şi legi comerciale.”, scrie Iulia Măndășescu, pe Școala 9.

În anul 2021, în luna februarie, ajunge pe Marte Roverul Perseverence, ca parte a misiunii NASA. Roverul Perseverance a transmis deja pe Pământ și o primă imagine cu Planeta Roșie. Perseverance este cel mai mare și mai sofisticat rover folosit până acum de NASA, un adevărat laborator de astrobiologie robotică.

Iulia Măndășescu, profesoară

Între Prima Școală Românească și „Perseverența pe Marte”, noi unde ne aflăm?

„Suntem ca sistem de educație din România mai aproape de nou și inovație sau am rămas în trecut, captivi în mentalități și abordări învechite? Ca profesor mi-am pus de foarte multe ori întrebarea: Unde mă aflu eu și unde se află elevii mei? Sunt mai aproape de cerințele societății, ale timpului pe care îl trăim sau am rămas ancorată în trecut. Într-un trecut confortabil doar pentru că îmi este familiar?”, afirmă dascălul brașovean.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

„Din unghiul din care eu privesc educația din România, unghiul de profesor, am simțit că lucrurile sunt de multe ori impregnate de confuzie. Schimbări pe care nu le înțeleg, dar care ne perturbă funcționarea. Neînțelegeri între oamenii din sistemul de învățământ: profesori, directori, părinți, inspector, minister, sindicat. Foarte rar avem unitate în decizii, foarte des legi care se contrazic, subfinanțare, administrare defectuoasă. Nu arunc cu piatra în nimeni, dar oare ce ne-ar mai putea pune pe noi, ca sistem de educație în linie dreaptă?”, adaugă aceasta.

Pentru că vrem sau nu să vedem, inechitățile din educație sunt din ce în ce mai adânci. Avem elevi săraci, profesori slab pregătiți, școli cu toaleta în curte și copii care își fac temele la lumânare. Dar avem, desigur, și olimpicii de care suntem mândri și cadrele didactice decorate pentru excelență. Nu sunt noutăți și nici nu ne mai mirăm când auzim de situații critice. Din păcate.

Iulia Măndășescu, profesoară

Continuarea editorialului, pe Școala 9.

foto: NASA

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro