Comentează„Incidente violente au avut loc, dintre care unele au vizat forţele de ordine. Dar actele de violenţă sporadice ale anumitor manifestanţi sau alte acte reprobabile comise de alte persoane în cursul unei manifestaţii nu au justificat utilizarea excesivă a forţei de către agenţi ai statului”, a spus Dunja Mijatovic, într-un comunicat.
Ea a accentuat că autorităţilor franceze le revine să permită exercitarea efectivă a libertăţilor, protejând manifestanţii paşnici şi jurnaliştii ce relatează de la aceste demonstraţii în faţa violenţelor poliţieneşti şi a indivizilor violenţi care acţionează în interiorul sau în apropierea coloanelor de manifestanţi.
Potrivit comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, violenţa, indiferent de sursa ei, nu ar trebui în niciun caz să fie utilizată ca mijloc de soluţionare a unei crize sociale şi/sau politice.
„Violenţele trebuie să înceteze. Aceasta este o condiţie necesară pentru exercitarea efectivă a libertăţii de exprimare şi a libertăţii de asociere, precum şi pentru încrederea între populaţie şi forţele de ordine”, a mai spus Dunja Mijatovic.
Vineri, președintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat violențele izbucnite la manifestațiile de joi, 23 martie, față de reforma pensiilor și a declarat că nu va ceda în fața acestor incidente.
În ultimele zile, sindicate ale avocaţilor şi magistraţilor au denunţat violenţele poliţiei în timpul manifestaţiilor contra reformei pensiilor în Franţa.
Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) i-a cerut vineri ministrului de interne francez, Gerald Darmanin, să „pună capăt violenţelor poliţieneşti împotriva jurnaliştilor”.
Darmanin declarase marţi că participarea la o „manifestaţie nedeclarată” constituie un „delict ce merită o arestare”. El a anunţat vineri deschiderea a 11 anchete judiciare cu privire la presupusele violenţe poliţieneşti comise în ultima săptămână în timpul manifestaţiilor contra reformei sistemului de pensii în Franţa.