Într-un comunicat citat de News.ro, Comisia de la Veneția spune că „regretă” că autoritățile române nu au cerut instituției un aviz înainte de adoptarea celor trei legi.
Potrivit comunicatului, fiind vorba de o opinie urgentă, comisia nu poate exclude „faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, aceste trei legi par să se îndrepte în direcţia corectă”.
Comisia de la Veneţia remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că, în prezent, nu par să existe interferenţe politice în activitatea DNA.
Comisia formulează însă o serie de recomandări:
- ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu numai pentru preşedinţii de instanţe şi parchete;
- procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi şeful DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp şi fără posibilitatea de reînnoire;
- procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
- ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de Interne.
Guvernul a aprobat pe 24 august proiectele de Legi ale Justiţiei, adică proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Acesta au fost declarate constituționale de Curtea Constituțională pe 9 noiembrie, care a respins contestațiile depuse de USR, AUR şi Avocatul Poporului.
Comisia de la Veneţia, creată în 1990, este un organ consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro