Comisia Europeană a propus plata parțială a tranșei a treia din PNRR. România ar putea pierde 1,1 miliarde de euro

Conform declarațiilor oficialilor români, este vorba de 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde, adică 40% din valoare.

Numirile la companiile de stat

Trei dintre jaloane sunt aferente guvernenței corporative, adică numirilor preferențiale făcute de Guvern la conducerile companiilor de stat.

Comisia nu le numește, dar e vorba de companii de la ministerele Energiei și Transporturilor, precum CFR, Metrorex, Nuclearelectrica sau Transelectrica.

De asemenea, era vizată și procedura de numire a conducerii la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Conducerea acesteia și-a prezentat demisia în vară, iar acum urmează o nouă procedură.

În fine, este vizată și eliminarea tuturor excepțiilor la numiri, dar și a avantajelor indirecte pe care companiile de stat le au, fie că e vorba de reglementări, taxare, finanțare sau licitații publice.

Avem șase luni să îndreptăm

România are 6 luni pentru a rezolva problemele semnalate.

Surse guvernamentale susțin că aproximativ jumătate de miliard de euro vor fi tăiate din cauza numirilor la companiile de stat, Comisia Europeană dorind să „pună piciorul în prag”.

În schimb, Adrian Câciu – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – a asigurat că România nu va pierde fonduri.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

Contre Ciucă-Ciolacu

Marți, liderul PNL, Nicolae Ciucă, i-a cerut premierului Marcel Ciolacu „să explice de urgenţă ce va face pentru ca România să nu piardă cele aproximativ 1,1 miliarde de euro din PNRR”.

Acesta din urmă a replicat, afirmând că e vorba de numiri din 2022, când premier era Ciucă, iar ministru al Energiei era liberalul Virgil Popescu.

Pragul la microîntreprinderi

De asemenea, Adrian Câciu a spus că un alt jalon considerat cu probleme este cel privind taxarea microîntreprinderilor. Mai exact, România și-a asumat reducerea plafoanelor pentru microîntreprinderi, astfel încât acestea să fie taxate mai mult. Liberalii se opun însă unei astfel de măsuri, afirmând că afectează masiv mediul de afaceri.

„Avem de ales între a scădea pragul la microîntreprinderi şi a lua în jur de 300 de milioane de euro sau a renunţa la bani şi a păstra cuantumul actual de 500 de mii de euro”, a punctat Ciolacu pe Facebook.

Urmărește-ne pe Google News