România, sancționată pentru că nu a transpus Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie; S-a declanşat procedura de infringement

Potrivit Directivei 343, statele membre ale UE trebuie să garanteze că, atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţile publice şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată.

În plus, autorităţile trebuie să asigure cetăţenii că există măsuri legale care se aplică în cazul încălcării directivei, care nu împiedică autorităţile să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale, atunci când acest lucru este strict necesar, din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

În decembrie 2017, ministrul de Justiție Tudorel Toader a trimis Comisiei speciale parlamentare pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, o propunere de modificare a Codului de procedură penală, în sensul punerii în acord a legislației cu Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție.

Ministerul propunea înlocuirea sintagmelor „bănuială” şi ”suspiciune rezonabilă” cu formularea „probe sau indicii temeinice”.

Toader preciza, la Parlament, referitor la transpunerea Directivei, indiscutabil ea trebuie transpusă cu termen în aprilie 2018.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Potrivit Directivei europene, „prezumţia de nevinovăţie ar fi încălcată în cazul în care declaraţii publice ale autorităţilor publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăţiei, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăţia persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declaraţii şi decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăţia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, şi nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiţia respectării dreptului la apărare”, se arată în directiva UE.

Documentul mai arată că prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

”Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată”, mai prevede documentul.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei suspectate sau acuzate de săvârşirea infracţiunii rămâne definitivă.

Acţiunile în justiţie şi căile de atac care pot fi introduse numai după ce hotărârea în cauză rămâne definitivă, inclusiv acţiunile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive, se mai menționează în Directiva UE.

Citeşte şi: EXPERIMENT / Cât timp stă blocat un şofer pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului – VIDEO

Urmărește-ne pe Google News