ComenteazăPentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%.
Implementarea PNRR ar trebui să contribuie la investiţii puternice, care ar urma să fie principalul motor de creştere. Alte fonduri europene ar urma, de asemenea, să sprijine investiţiile.
Consumul privat, deşi este afectat negativ de inflaţia ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice şi al cererii scăzute pe pieţele de export, arată sursa citată.
O creștere economică de 3% este proiectată pentru 2024, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor şi a îmbunătăţirii perspectivelor externe.
Inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024
În decembrie, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE) a încetinit în urma preţurilor mai scăzute la energie şi alimente, astfel încât rata medie în 2022 s-a situat la 12%.
Inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaţioniste rămân extrem de ridicate la componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice şi produsele alimentare prelucrate.
Rata inflației ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, iar în 2024 să ajungă la 5,5%, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime.
Pe 9 februarie, BNR a anunțat că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, adică în lunile iulie-septembrie.
Vezi şi ce este PIB-ul unei țări şi cum se calculează, precum şi ce este inflația și cum se calculează aceasta!