ComenteazăAstfel, scumpirea energiei va determina un efect de domino la nivelul întregii economii românești, reiese din fișa informativă publicată pe site-ul Comisiei Europene. Inclusiv mâncarea ar urma să se scumpească anul acesta, din cauza lipsei de îngrășăminte.
„Preţurile ar urma să continue să crească în 2022, din cauza preţurilor mari la energie şi a trecerii acestor costuri asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. De asemenea, preţurile la alimente ar urma să crească ca urmare a unor preţuri mai mari şi a ofertei mai mici de îngrăşăminte. O dinamică mai puternică a salariilor decât se preconizează în prezent reprezintă un risc în sus la adresa prognozei de inflaţie. Inflația medie anuală IAPC ar urma să crească la 5,3% în 2022”, anticipează Executivul Comunitar.
Pentru 2023, Comisia Europeană preconizează o diminuarea a ratei medii anuale a inflației în România, până la 2,5%, pe măsură ce preţurile la energie ar urma să se modereze şi va apărea şi un efect de bază.
Previziunile de iarnă ale Executivului Comunitar mai arată că, deși economia României a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, graţie unei cereri interne solide, ritmul de creştere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor, la 4,5%.
„Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servicii, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană.
Conform acelorași previziuni, consumul privat ar trebui să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile, iar inflaţia să se tempereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză (până în 2023 inclusiv), susţinute de Mecanismul de Redresare și de Reziliență și de alte fonduri ale UE.
Totuși, experții Comisiei Europene estimează că majorarea preconizată a ratelor dobânzilor va diminua investițiile private. Comerțul pe plan extern va beneficia de pe urma eliminării blocajelor din aprovizionare, dar nu se așteaptă ca acesta să aducă o contribuție la creșterea economică. În ansamblu, Produsul Intern Brut (PIB) real va crește cu 4,2% anul acesta și cu 4,5% în 2023.
Comparativ, în toamna anului trecut, Executivul comunitar prognoza că PIB-ul României va înregistra un avans de 7% în 2021, urmând ca în 2022 să încetinească la 5,1% iar în 2023 să crească la 5,2%.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022 vor actualiza previziunile privind PIB-ul şi inflaţia. Acestea ar urma să fie prezentate în luna mai a acestui an.