România nu scapă de MCV: „Ridicarea depinde de stabilitate”

UPDATE 13.30: ”Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil”, consideră președintele Klaus Iohannis. Citește AICI întreaga declarație a șefului statului.

UPDATE 12.45: În raportul MCV sunt menționate și cele două proiecte de Ordonanță de Urgență privind grațierea și aministia. 

„Proiectele aflate în consultare ar presupune modificări ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de abuz în serviciu și de conflict de interese, precum și faptul că legea grațierii ar urma să se aplice și persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție”, scrie în raportul MCV.

UPDATE 12.28: România nu scapă de MCV. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat că acest lucru depinde de stabilitate: „Încheierea monitorizării depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent”, a afirmat acesta, la discutarea Raportului MCV privind România. Citește AICI Raportul MCV privind România

Cu toate acestea, potrivit raportului, tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”, a spus Timmermans.

Actualul raport a fost publicat la zece ani de la instituirea MCV, iar în document se găsește și un bilanţ al măsurilor întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva  corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

„Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida  unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea,  Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE”, notează Reprezentanţa CE.

Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă  soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esenţiale  menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea şi răspunderea autorităţilor româneşti şi pe garanţiile interne necesare pentru a  asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.

Recomandări

Atentat terorist în România comunistă. Cazul exploziei din 1984 de la Sfântu Gheorghe, soldată cu moartea unui copil de 12 ani

„Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu  obiectivul stabilit de preşedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei şi de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul  întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autorităţile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar şi va evalua progresele realizate către sfârşitul anului 2017”, se arată în comunicatul Reprezentanţei CE.

UPDATE 12.10: Recomandările cuprinse în raportul din acest an merg în direcția ridicării monitorizării, notează RFI. „Pentru prima dată după zece ani, raportul  Mecanismului de Verificare și Cooperare, redactat anual de Comisia Europeană, menționează reforme ireversibile în cazul României. Pentru ca monitorizarea să fie ridicată, nu era necesar doar ca reformele să fie durabile, ceea ce se spune de doi ani, ci și ireversibile”, scriu jurnaliștii RFI România.

Potrivit agendei făcute publică pe site-ul Comisiei, documentul se află pe agenda reuniunii Colegiului comisarilor europeni, programată pentru miercuri la 10:00, ora României.

Pe ordinea de zi a reuniunii, raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliul European privind progresele realizate de România în baza MCV figurează imediat după prezentarea raportului similar dedicat Bulgariei. Ambele documente vor fi prezentate oral în fața comisarilor.

După ce va primi unda verde din partea Colegiului, raportul va fi prezentat public în cadrul unei conferințe de presă ce va avea loc miercuri la sediul Comisiei Europene.

Care sunt cele patru obiective de referință pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României:

• consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție
• instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancțiuni disuasive
• înlăturarea corupției la nivel înalt
• înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale

Preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker a declarat că MCV ar putea să fie ridicat până la finalul mandatului său, în 2019 şi a recunoscut că România a înregistrat progrese mai importante ca Bulgaria. Cu toate acestea, Comisia Europeană a refuzat să stabilească un calendar în acest sens și s-a opus unei propuneri a unor oficiali bulgari, inclusiv europarlamentari, ca mecanismul să fie ridicat pe motiv că nu este suficient de eficient.

Ultimul raport MCV: lupta împotriva corupției continuă să fie o problemă pentru România

Cel mai recent Raport MCV pentru România a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 ianuarie 2016, și a arătat că România a înregistrat progrese la mai multe capitole, dar a menționat totodată că sistemul judiciar și lupta împotriva corupției continuă să fie o problemă pentru România, susceptibilă de a da naștere la o serie de mișcări de stradă. Comisia a mai subliniat că MCV continuă să joace un rol important în România, fiind un motor al reformelor și încurajând menținerea unei coerențe a rezultatelor.

Comisia a amintit de protestele de la finalul anului 2015, arătând că aceste mișcări au arătat că populația este direct interesată de lupta împotriva corupției. Cu privire la Agenția Națională de Integritate (ANI), raportul a amintit de demisia președintelui Agenției ca urmare a anchetării sale de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), dar a apreciat faptul că imaginea instituției nu a avut de suferit de pe urma acestui eveniment.

Parlamentul trebuie să facă eforturi și să nu mai dea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reținerea și arestarea preventivă a unor parlamentari, s-a mai arătat în Raportul MCV din 2016. În raport s-a mai arătat că urmează un an de test pentru sistemul judiciar din România, în condițiile în care în 2016 urmau să expire mandatele procurorilor șefi și să aibă loc alegeri pentru CSM.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro