Intitulat „Legea europeană pentru libertatea presei”, documentul adoptat de Bruxelles prevede, între altele, garanții împotriva amestecului politic în deciziile editoriale și împotriva supravegherii jurnaliștilor.

Propunerile formulate de Bruxelles pun accent pe asigurarea transparenței în privința patronatului, dar și pe alocarea publicității din fonduri publice, un subiect care preocupă societatea românească.

Se propune totodată crearea unui consiliu european independent pentru servicii media, format din autorități naționale de media, care vor veghea la respectarea regulamentului.

Vicepreședintele CE pentru Valori și Transparență, Věra Jourová, a declarat că în ultimii ani au fost înregistrate „diferite  forme de presiune asupra presei”. 

„Este timpul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu trebuie spionat din cauza meserii lui; nicio media publică nu ar trebui transformată în canal de propagandă. Asta este ceea ce ne propunem astăzi pentru prima dată: garanții comune pentru a proteja libertatea și pluralismul presei în UE”, a precizat oficialul european.

Principalele propuneri

  • Regulamentul va cere statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii media și să îmbunătățească protecția surselor jurnalistice.
  • Furnizorii de servicii media vor trebui să asigure transparența proprietății prin dezvăluirea publică a acestor informații și să ia măsuri pentru a garanta independența deciziilor editoriale.
  • Introduce garanții puternice împotriva utilizării programelor-spion împotriva mass-media, jurnaliştilor și familiilor acestora.
  • ​Acolo unde există mass-media de serviciu public, finanțarea lor trebuie să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială.
  • Șeful și consiliul de conducere ai mass-media de serviciu public vor trebui numiți într-un mod „transparent, deschis și nediscriminatoriu”.
  • Stabilește noi cerințe pentru alocarea publicității de stat către mass-media, astfel încât să fie transparentă și nediscriminatorie.
  • Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor din publicitate media, în special online.
  • Utilizatorii vor primi dreptul de a personaliza oferta media pe dispozitive și interfețe, cum ar fi televizoarele conectate, pentru a reflecta propriile preferințe.

Executivul european propune și un set de bune practici voluntare care ar trebui luate în considerare de companiile media, „cum ar fi condițiile pentru crearea independentă de conținut editorial, prin împuternicirea jurnaliștilor de a participa la decizii cruciale pentru funcționarea instituțiilor media”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

Un câine de pază european pentru libertatea presei

Instituția cu sediul la Bruxelles propune și înființarea unui nou organism – un „comitet european independent pentru serviciile media, format din autoritățile media naționale” – care „va promova aplicarea eficientă și consecventă a cadrului legislativ al media din UE”, se mai arată în comunicat.

Consiliul va coordona, de asemenea, măsurile naționale de reglementare privind mass-media din afara UE care prezintă un risc pentru securitatea publică, pentru a se asigura că respectivele mass-media nu eludează normele aplicabile în UE.

Comunicat al Comisiei Europene:

Cum devine lege?

Regulamentul propus de Comisia Europeană urmează să fie dezbătut în procedură ordinară: propunerea legislativă va fi prezentată Parlamentului European și Consiliului UE (format din reprezentanți ai celor 27 de state membre), care trebuie să ajungă la un acord înainte ca aceasta să devină parte din dreptul european.

După ce va fi adoptat, regulamentul va deveni direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

 
 

Urmărește-ne pe Google News