În capitolul privind România există critici atât asupra sistemului judiciar cât și câteva atenționări privind libertatea presei.

„În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili direcția de reforme a sistemului judiciar, după pașii înapoi din perioada 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar. Numirile recente ale unor noi conduceri pentru parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Cu toate acestea, progresul pentru modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19 și a alegerilor naționale”, se arată în document.

Raportul critică România pentru că nu a desființat Secția Specială de Investigare a magistraților.

Măsurile controversate cu impactul negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi Secția pentru Investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri crește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție

Raport al Comisiei Europene

Raportul CE remarcă transparența crescută a numirii noilor șefi de parchete, dar critică faptul că unii dintre aceștia au fost numiți în ciuda avizelor negative primite din partea CSM,

„În timp ce noul procuror șef DNA a fost numit în urma unui aviz pozitiv
al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general și procurorul șef al DIICOT au fost numiți în ciuda unei opinii negative a Consiliului. Această
situație a evidențiat deficiențele de lungă durată stabilite anterior de Comisie, care, în contextul MCV, a recomandat că este nevoie de o procedură de numire mai robustă și independentă și o soluție sustenabilă ar putea fi realizată cu sprijinul Comisiei de la Veneția”, susține documentul.

Raportul menționează și faptul că România a fost condamnată la CEDO pentru modul în care Laura Codruța Kovesi a fost schimbată de la șefia DNA în timpul guvernării PSD.

Autoritățile folosesc publicitatea de stat ca să se amestece în activitatea presei

Un alt capital analizat în Raportul Comisiei este cel al stării presei. Iar aici, autorii documentului critică lipsa de expertiză a unora dintre membrii Consiliului Național al Audiovizualului care sunt numiți politic, precum și faptul că bugetul instituției a fost afectat de criza de COVID.

„Publicitatea de stat este folosită ca metodă de interferență a statului. Aceasta este distribuită într-o manieră discreționară și este folosită de autoritățile statului pentru a influența presa, în special în ceea ce privește pe cea locală”, se arată în raport.

În plus, documentul menționează faptul că autoritățile invocă excesiv legea privind protecția datelor personale pentru a împiedica presă să aibă acces la anumite informații.

Ce analizează Raportul

Auditul Comisiei Europene examinează patru probleme în toate cele 27 de state membre: sistemul național de justiție, lupta împotriva corupției, pluralismul și libertatea presei precum și sistemul de echilibru al puterilor pe larg. Cele mai criticate țări în acest raport sunt Ungaria și Polonia.

Ministerul Justiției anunță proiectele de modificare a legilor Justiției

În aceeași zi, tot azi, Ministerul Justiției anunță astăzi proiectele de modificare a legilor Justiției în contexul raportului UE privind statul de drept, au explicat pentru G4media.ro surse politice.

Urmărește-ne pe Google News