ComenteazăInvadarea Ucrainei de către Rusia, principalul furnizor de gaz al Europei, a determinat Uniunea Europeană să își regândească politicile energetice, pe fondul unor îngrijorări tot mai mari legate de șocurile de aprovizionare. Rusia furnizează 40% din gazul și 27% din petrolul importat de blocul comunitar, iar țările UE se străduiesc să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra țițeiului rusesc, Ungaria fiind principala țară care se opune acestei măsuri.
Pentru ca țările UE să renunțe la acești combustibili fosili, Bruxelles-ul a propus un plan în trei direcții: trecerea la importul de gaze naturale din alte țări, o dezvoltare mai rapidă a energiei regenerabile și depunerea mai multor eforturi de economisire a energiei.
Bruxelles-ul se așteaptă ca aceste măsuri să necesite investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027 și de 300 de miliarde de euro până în 2030, pe lângă cele deja necesare pentru a îndeplini obiectivul blocului comunitar privind clima, stabilit pentru 2030. Executivul comunitar susține că aceste investițiile ar reduce, în cele din urmă, factura Europei la importul de combustibili fosili.
„RePowerEU ne va ajuta să economisim mai multă energie, pentru a accelera renunţarea la combustibilii fosili şi, cel mai important, să demarăm investiţiile pe scară largă. Aşa că aş spune că aceasta va fi o accelerare a implementării Pactului verde european”, a declarat Ursula von der Leyen, referindu-se la pachetul de investiții.
Aceste investiții includ 86 de miliarde de euro pentru energie regenerabilă și 27 de miliarde de euro pentru infrastructura de hidrogen, 29 de miliarde de euro pentru rețelele electrice și 56 de miliarde de euro pentru economisirea energiei și pompe de căldură.
Comisia a declarat că vor fi necesare unele investiții în infrastructura de combustibili fosili – 10 miliarde de euro pentru mai multe proiecte pentru gaze naturale și gaze lichefiate și până la 2 miliarde de euro pentru petrol, care să fie destinate țărilor din Europa Centrală și de Est care nu au acces la aprovizionarea cu hidrocarburi din afara Rusiei.
O serie de activiști susțin că aceste investiții riscă să blocheze UE într-o dependență pe termen lung de gazele care emit CO2, ceea ce va favoriza schimbările climatice și prețurile ridicate la energie. Comisia afirmă că noile infrastructuri de gaz ar trebui să poată transporta în viitor hidrogen din surse regenerabile.
Bruxelles-ul dorește ca țările membre să finanțeze aceste măsuri prin intermediul fondului de redresare COVID-19 al UE, care conține peste 200 de miliarde de euro din împrumuturi necheltuite. De asemenea, Comisia va vinde, în următorii ani, permise suplimentare pe piața carbonului pentru a strânge 20 de miliarde de euro. Unii analiști au avertizat că acest lucru ar putea reduce prețurile carbonului, subminând eforturile făcute pentru trecerea la energia cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Ca vârf de lance al acestor planuri, Comisia a propus un obiectiv mai mare, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, de a obține 45% din energia UE din surse regenerabile până în 2030, înlocuind propunerea actuală de 40%.
„Planul reprezintă «accelerarea» Pactului verde european”, a precizat șefa Executivului comunitar.
„Astăzi, ne ridicăm ambiţia la un alt nivel cu scopul de a ne asigura că devenim independenţi de energia rusă cât mai repede posibil. Războiul lui Putin perturbă puternic piaţa mondială a energiei, după cum vedem cu toţii”, a subliniat Ursula von der Leyen.
Dependenţa Uniunii de energia rusă face blocul comunitar „vulnerabil”, iar încetarea „dependenţei este imperativă”, a mai afirmat aceasta.
Propunerile Comisiei ar creşte capacităţile totale de generare a energiei regenerabile ale UE la 1236 gigawaţi până în 2030, având o dependenţă mai mare faţă de energia solară şi a gazelor naturale regenerabile (biometan). De asemenea, va fi accelerată electrificarea industriei grele europene.
Ca parte a planului, Von der Leyen a promis că va grăbi autorizaţiile pentru infrastructura de energie regenerabilă, de la şase până la nouă ani în prezent, în vederea obţinerii unei autorizaţii pentru un parc de turbine eoliene în decurs de un an.
Planul REPowerEU mai propune dublarea capacităţii solare fotovoltaice actuale a Uniunii Europene până în 2025, la peste 320 gigawaţi, cu un total de 600 gigawaţi instalaţi până în 2030, a precizat Comisia Europeană, într-un comunicat de presă. Măsurile propuse includ „obligaţia treptată de a instala panouri solare pe acoperiş în anumite clădiri”.
Aceste capacităţi suplimentare de energie solară ar putea înlocui consumul de 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual până în 2027. UE a importat 358 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în 2019.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina