ComenteazăPotrivit modificărilor aduse de membrii comisiei articolelor din Legea 303 – statutul judecătorilor și procurorilor: există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției:
a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la incălcarea drepturilor absolute ale persoanei;
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realitătii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăsurare a procedurilor judiciare, iar această nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertătilor fundamentale ale persoanei.
Pentru repararea prejudiciului, persoană vătămată se poate îndreptă cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competență solutionării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărarii judecătoresti definitive.
În proiect se mai prevede că, în termen de 2 luni de la comunicarea hotărarii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiză Inspecția Judiciară pentru a verifică dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror că urmare a exercitării funcției cu rea credintă sau gravă neglijentă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.
Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.
Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Luni, Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a decis ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Citește și: Costi Rogozanu, editorialistul VoxPublica, despre campania #salvatipipera: “În Pipera, noroiul este special. Conține, probabil, o doză de «ceva în neregulă»”