UPDATE 11.15 ”Avem un vot neutru – 3 voturi pentru, 2 abțineri și un vot împotrivă. Asta înseamnă că noi vom propune efectuare urmăririi penale în cazul domnului Popescu-Tăriceanu urmând ca votul Senatului să fie decisiv (…) Decizia aparține Senatului. Vom face un raport, dar propunerea noastră va fi de efectuare a urmăririi penale”, a declarat Robert Cazanciuc, după ședința comisiei.
Comisia juridică a primit de la Biroul Permanent un termen de două săptămâni pentru a lua decizia, dar propunerea senatorilor juriști va fi trimisă mai devreme, a estimat Cazanciuc.
Senatorii jurişti au amânat de șase ori dezbaterea privind ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu. Doar senatorii Opoziţiei au venit la ultima dezbatere, de pe 9 aprilie, unde urma să fie discutată cererea DNA pentru începerea urmării penale în cazul preşedintelui Senatului.
Preşedintele comisiei juridice, Robert Cazanciuc a afirmat, după ce şedinţa comisiei afirma că nu se pune problema de a încetini sau a grăbi procesul, pentru că va fi gata când toţi colegii vor analiza dosarul. „Nu avem un termen stabilit de lege pentru a propune plenului. Sunt fapte de acum 10 sau 12 ani”, a spus el.
DNA a transmis Senatului, în 7 noiembrie 2018, cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de „multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.
Citeşte şi: