Comisia UE cere aderarea României la Schengen. Care sunt avantajele spațiului fără frontiere interne și ce șanse are România să i se alăture

Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie de reformare a Spaţiului Schengen care include finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei şi Croaţiei, singurele state membre UE care, alături de Cipru, nu sunt parte a spațiului fără frontiere interne.

Momentul este unul complicat.

Integritatea Schengen a fost grav afectată de două crize majore: valul de migrație din 2015 și criza COVID. Ambele crize au determinat multe state membre să reintroducă temporar controalele la graniță, cu explicația că situația extraordinară cere măsuri extraordinare.

Scopul reformei anunțate de Comisia Europeană este acela de a întări securitatea spațiului comun, pentru a asigura că reintroducerea controalelor este ultima soluție la care vor mai apela statele membre.

Ce este spațiul Schengen?

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

• Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne.
• Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE.
• Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară.
• Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc.
• Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
• Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Care sunt statele membre Schengen?

Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.

Toate statele UE fac parte din Schengen, cu excepții: Irlanda, care a ales să nu devină membră, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.

Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.

Care sunt avantajele aderării la spațiul Schengen?

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.

Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Pentru România, unul dintre cele mai concrete exemple este cel al graniței cu Ungaria, unde transportatorii sunt nevoiți să aștepte la graniță, în loc să treacă fără probleme.

În martie 2021, Euronews observa că timpul de așteptare al camioanelor care traversează frontierele dintre statele membre ale Uniunii Europene se situa între zece și treizeci de minute, multe dintre traversări neînregistrând nicio întârziere.

Dar între Ungaria și România, ambele state membre ale UE, timpul de așteptare se situa între 30 de minute și o oră.

La punctul de frontieră de la Nagylak – Nădlac, în vetul României, cozile se întindeau pe mai bine de 7 km și erau în continuă creștere, după cum arăta harta interactivă folosită de transportatori, scria Euronews. Motivul: deși a aderat de mai bine de zece ani la UE, România nu este stat membru al Schengen.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

De ce nu se află România în spațiul Schengen

Comisia Europeană a anunțat iarăși, miercuri, că susține aderarea României la Schengen, așa cum susține și aderarea Bulgariei și a Croației.

Dar nu este pentru prima dată când Comisia susține acest lucru, subliniind că, din punct de vedere tehnic, țara noastră întrunește condițiile tehnice pentru aderare.

Cele care s-au opus au fost, de-a lungul timpului, statele membre, în special Olanda, Franța și Germania. A existat o variantă vehiculată, care ar fi presupus aderarea în doi pași, mai întâi cu frontierele aeriene și apoi cu cele terestre, dar nici aceasta nu s-a concretizat.

Decizia Consiliului European depinde de votul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Votul încă nu a fost programat și, începând din 2015, problema aderării României la Schengen nici măcar nu s-a aflat pe agenda oficială a Consiliului.

Oficial, aderarea la Schengen ține strict de îndeplinirea criteriilor tehnice. Însă neoficial, acest pas a ajus să depindă inclusiv de Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justiție.

Lucrul a fost admis inclusiv de premierul Florin Cîțu, care a declarat în februarie că România ar putea adera la spațiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.

„România este gata să intre în Schengen din 2011. A apărut discuția cu MCV-ul. Trebuie să corectăm această problemă anul acesta. Vom face tot posibilul să avem un raport favorabil al MCV. Dacă toate lucrurile merg bine, și am început cu desființarea SIIJ, și avem un raport favorabil, putem să sperăm să continuăm discuțiile de aderare la Schengen chiar de anul acesta”, a spus Cîțu, care a mai sugerat că aderarea ar putea începe, într-o primă fază, doar cu aeroporturile.

Ce șanse de aderare are de fapt România?

În pofida declarațiilor optimiste ale lui Cîțu din luna februarie, pandemia COVID-19 – care a dus la reinstalarea controalelor de frontieră în majoritatea statelor europene – și neplăcerea generală față de o deschidere a frontierelor din Europa, manifestată mai ales de președintele francez Emmanuel Macron, sugerează că aderarea României la Schengen în viitorul apropiat ar putea fi încă departe, scria Euronews în martie.

Unul dintre motive, important pentru Emmanuel Macron, care se pregătește pentru alegerile de anul viitor, este migrația ilegală, una dintre principalele preocupări ale UE în ultimii ani.

„Oboseala” vechilor state membre în fața extinderii este un alt argument ce ar putea întârzia aderarea României.

Ce presupune reforma Comisiei Europene?

Propunerile Comisiei Europene vin tocmai în contextul îngrijorărilor exprimate de Emmanuel Macron și de alți lideri europeni.

Astfel, executivul UE a prezentat miercuri o strategie pentru consolidarea frontierelor externe ale spaţiului şi pentru evitarea controalelor introduse de mai multe ţări în interiorul acestei zone de liberă circulaţie începând din 2015 şi accentuate de pandemie şi i-a solicitat Consiliului să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, a Bulgariei şi a Croaţiei, notează Agerpres.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al FRONTEX, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de paza de coastă până în anul 2027.

De asemenea, până în 2023 Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen. Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi.

„Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în UE fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen”, a explicat Ylva Johansson.

Aceasta intenţionează să prezinte la finalul anului un „cod de cooperare poliţienească în UE” pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol.

Johansson a indicat că este angajată într-un „dialog” cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată „în ultimă instanţă” şi „nu trebuie să fie permanentă”.

Urmărește-ne pe Google News