ComenteazăExecutivul UE, care denunţă caracterul discriminatoriu al respectivelor măsuri faţă de persoanele LGBT+, a explicat că a trimis celor două state câte o scrisoare oficială de punere în întârziere. Este vorba despre prima etapă a unei proceduri ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar apoi la sancţiuni financiare.
Budapesta şi Varşovia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde.
„Egalitatea şi respectarea demnităţii şi a drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE, consacrate de Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. Comisia va utiliza toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a apăra aceste valori”, subliniază executivul UE într-un comunicat.
Ungaria a adoptat la 15 iunie o lege care interzice „reprezentarea sau promovarea” în rândul minorilor a homosexualităţii sau a schimbării de sex.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept o „ruşine” această lege, intrată în vigoare săptămâna trecută, însă guvernul ungar a respins criticile şi cererile executivului european.
În Polonia, o sută de comunităţi locale au adoptat din 2019 o rezoluţie „anti-ideologia LGBT” sau o „cartă a drepturilor familiilor”. Comunităţile respective reprezintă o treime din teritoriul Poloniei şi sunt situate în principal în estul şi sud-estul ţării, zone cu puternică tradiţie catolică.
Aceste decizii au condus deja Comisia Europeană în iulie 2020 să priveze de subvenţii în cadrul unui program de înfrăţire unele dintre aceste municipalităţi.
În primul său discurs în Parlamentul European cu privire la starea Uniunii, susţinut în septembrie 2020, Ursula von der Leyen a criticat aceste „zone fără umanitate” care „nu îşi au locul” în UE.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!