Strămoşul elefantului a trăit şi în Covasna

În iulie anul trecut, la cariera de lignit de la Racoş-Sud, judeţul Covasna, şoferul unui excavator a făcut o descoperire uimitoare, din pură întâmplare. Săpând o groapă, el a dat peste scheletul aproape integral al unui mamut, strămoşul elefantului de astăzi, care a trăit în urmă cu 4,8 milioane de ani. Cercetătorii spun că animalul ar fi fost neobişnuit de mare – avea o lungime de şapte metri, era înalt de aproape 3,5 metri, iar colţii lui depăşeau patru metri. Fosila a fost transportată la subsolul Muzeului Depresiunii Baraolt, unde se lucrează la conservarea şi restaurarea acestuia, după care oasele vor fi ansamblate pentru a reconstitui scheletul.

Templu dacic plin de bogăţii, în Alba

La Piatra Craivii, judeţul Alba, în situl arheologic deschis încă din 2005, s-a lucrat anul trecut la cercetarea suprafeţelor din apropierea sanctuarului templului. Acolo a fost descoperită o comoară nebănuită, formată din ofrande aduse divinităţilor: bucăţi ceramice, obiecte de bronz, fibule de fier şi de bronz, podoabe din sticlă şi săgeţi.

Sat din Epoca bronzului, la Recea

Un sat din Epoca bronzului, datând din perioada 1.500- 1.300 î.Hr., a fost descoperit în noiembrie anul trecut de arheologii de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă la Recea, în apropiere de oraşul Zalău. Satul e compus din opt case, dispuse pe un deal, pe două şiruri paralele. În apropierea locuinţelor au fost găsite gropi, folosite pentru depozitarea proviziilor, dar şi preţioase obiecte din ceramică. În apropierea acestei aşezări, în Valea Şulduba, a fost descoperit, foarte bine conservat, un cuptor de ars ceramica, din secolele al III-lea şi al IV-lea.

Ruine sub Castelul Huniazilor din Timişoara

La Timişoara, în luna octombrie, anul trecut, sub Castelul Huniazilor, a fost descoperită cea mai veche clădire din oraş. S-au găsit ruinele a trei construcţii, datând din anul 1307: zidurile castelului regal ridicat de regele Carol Robert dAnjou, în perioada 1307-1314, ruine din reconstrucţia făcută de comitele italian Filippo Scolari, dar şi vestigii ale reşedinţei lui Iancu de Hunedoara. “Comorile” arheologice au fost scoase la iveală în timpul săpăturilor de restaurare a Castelului Huniazilor, în partea de vest a Sălii de Marmură.

 
 

Urmărește-ne pe Google News