Complicitate tacită PSD-PNL la tergiversarea revizuirii pensiilor militare. Cazul Avocatului Poporului: ținut în funcție, deși putea fi schimbat din vară

O majoritate covârșitoare din Senat a adoptat, în calitate de for decizional, săptămâna trecută, un proiect de modificare a Legii pensiilor militare, prin care se prevede că pensiile (de serviciu) aflate în plată se indexează în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcție. Nu a fost nici măcar un vot împotrivă, iar abțineri au fost doar câteva.

Patru zile mai târziu, Avocatul Poporului, instituție condusă de Renate Weber, a atacat la CCR proiectul de lege. Imediat, ambele partide ale puterii, PSD și PNL, au ieșit care mai de care să acuze faptul că Renate Weber ar face jocurile unei anumite tabere din zona guvernamentală. Unii au invocat trecutul de europarlamentar PNL al lui Weber, ceilalți că aceasta a ajuns în funcție prin voturile PSD.

Amnezia politică și calculele de viitor

Partidele au uitat că Renate Weber este în funcție exact prin bunăvoința celor aflați la conducere. Renate Weber a depus jurământul pe 3 iulie 2019, fiind susținută pentru numirea în funcție de ALDE și de PSD. Durata mandatului este de cinci ani (deci expira la începutul lui iulie 2024), însă Weber poate rămâne pe funcție până în momentul depunerii jurământului de noua persoană care va conduce instituția.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

„Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată (…) Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului”, arată Legea privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Libertatea s-a interesat de cazul Avocatului Poporului din luna septembrie, la începutul sesiunii parlamentare, în condițiile în care mandatul era finalizat de două luni, iar în timpul vacanței parlamentare, PSD și PNL nu aveau de gând să tranșeze situația lui Weber.

Surse din conducerea coaliției au precizat atunci că PSD și PNL nu au de gând să se ocupe de situația de la vârful acestei instituții, cu toate că mandatul a ajuns la final. Potrivit informațiilor Libertatea, PSD și PNL au stabilit ca Avocatul Poporului să fie numit după alegerile parlamentare, de noua majoritate, cel mai probabil funcția urmând să intre într-un pachet mai mare de negociere a unor poziții-cheie în statul român.

Așadar, persoana care azi e arătată cu degetul privind revizuirea Legii pensiilor militare a fost menținută exact de partidele coaliției, deși procedura numirii unui nou Avocat al Poporului sau unui nou mandat al lui Weber putea fi o simplă formalitate.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Dilema impactului financiar

Instituțiile de la nivelul Guvernului vin cu păreri diferite în ceea ce privește impactul financiar al modificărilor din forma revizuită a Legii pensiilor militare. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, care e atașat proiectului de lege și asumat de premierul Marcel Ciolacu, impactul bugetar este în jurul a 4,4 miliarde de lei pe an.

Pe de altă parte, senatorul Ion Prioteasa (fost baron local de Gorj) a întrebat Ministerul Finanțelor privind impactul bugetar pe anul 2025, iar răspunsul dat de instituție, printr-un secretar de stat, a fost de 6,9 miliarde de lei.

Pe cine ajută tergiversarea și eșecul din trecut

Surse politice au precizat că amânarea adoptării legii privind revizuirea pensiilor militare este o gură de oxigen pentru Guvern, dincolo de animozitățile între cele două partide și ping-pongul între PNL și PSD, referitor la cine e mai interesat de sprijinul acestei categorii de pensionari. CCR a dat termen lejer pentru proiectul de lege, 17 decembrie, însă puterea speră la o amânare a deciziei, astfel încât toată problematica să fie mutată undeva în prima parte a lui 2025. Oricum, cert e că decizia va veni și va trebui aplicată de un alt guvern, dat fiind că după alegerile din 1 decembrie va fi o altă configurație a Parlamentului, iar noii aleși vor depune jurământul în jurul datei de 20 decembrie.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Pe de altă parte, în ceea ce privește cazul Weber, PNL a mai avut o tentativă în 2021 de demitere a acesteia. În „rechizitoriul” contra acesteia, liberalii au evitat în documentul de fundamentare a revocării una dintre cele mai scandaloase decizii ale mandatului Renatei Weber: atacarea superficială la CCR a OUG privind Codul Administrativ, în 2019, ceea ce a permis apariţia pensiilor speciale pentru aleşii locali.

Renate Weber a atacat în mod superficial la CCR Codul Administrativ pe 28 august 2019, la doar două zile după ce ALDE ieşise de la guvernarea alături de PSD. Însă, printre motivele invocate de Renate Weber în sesizarea CCR nu se menţiona nimic despre legiferarea pensiilor speciale pentru aleşii locali, deşi CCR declarase deja de două ori neconstituţionale tentative similare. Iar CCR, potrivit legii sale de funcţionare, nu putea să se pronunţe asupra unor prevederi pe care Avocatul Poporului nu i le sesizase. 

Fosta senatoare Florina Presadă (la acea vreme în USR, acum candidată a partidului SENS) i-a solicitat atunci Avocatului Poporului să atace din nou Codul Administrativ, dar pe chestiuni de fond, cum ar fi cazul pensiilor speciale pentru aleşii locali. „Legiuitorul poate să instituie privilegii pentru diverse categorii socioprofesionale sau de aleşi”, a fost răspunsul dat de Renate Weber reprezentantei USR, ignorând însă precedentele decizii ale CCR.

Urmărește-ne pe Google News