Reportaj în comuna în care cei mai mulți oameni au cerut ajutor de la stat să nu înghețe de frig. „Să mă țină Dumnezeu, să nu mă ia iarna”

• Sadova a ajuns celebră la TV după ce i-a fost sursă de inspirație lui Mugur Mihăescu, localnic, pentru serialul „Leana și Costel”.
• Acum zece ani se scria că este comuna cu 2.800 de asistați social. Azi mai sunt 280. Oamenii au plecat peste granițe, în căutarea unui loc de muncă.
• Peste 600 de locuitori din Sadova au nevoie de ajutor de la stat ca să nu înghețe de frig iarna.
• Potrivit Eurostat, 9,3% dintre români nu-și permit să-și încălzească locuința, adică un număr de vreo șase ori mai mare decât beneficiarii înscriși la Agenția de Plăți.

Elena Capră s-a așezat pe o băncuță la soare, lipită de peretele văruit în bleu al casei. Stă strânsă cu genunchii la gură, ca un animal într-un colț de cușcă. Are în picioare niște papuci înnoroiați, pe care tot îi pierde.

Când merge, se ține de perete și face pași mici, să nu amețească. Dar trebuie să mai ajungă în casă, să pună câte un lemn pe foc. Focul nu trebuie să se stingă la țară. Doar că se mai stinge uneori și asta nu pentru că tanti Elena uită de el, ci fiindcă rămâne fără lemne. Iarna asta însă a fost bună cu ea.

Sărăcia care se moștenește

„Au fost ierni mari, dar acu a fost foarte bună. Dumnezeu a dat-o pentru mine, că eu sunt credincioasă față de Dânsul. Barem să mă țină Dumnezeu, să nu mă ia iarna… Că n-are cin să mă îngroape și n-am cu ce…”, spune femeia.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Locuiește cu unul dintre băieții ei. Nici el n-are de muncă. Se duce cu ziua, dar tot nu le ajung banii. Femeia a lucrat la CAP și are pensie de 800 de lei. Pensia o încasează direct vânzătoarea de la magazinul unde are datoriile. Ea merge și își ridică restul.

O căruță de lemne o costă în jur de 350 de lei. Ca să treacă iarna, ar trebui să cumpere vreo zece căruțe. Adică pensia ei pe patru luni și jumătate. Asta, dacă n-ar mai avea nevoie și de mâncare sau medicamente.

Și tot necazul de azi nu se compară cu ce-a trăit în cei 84 de ani. „Erau păduri pe aici, pe câmpuri, ne duceam, făceam maldăre și aduceam cu spatele lemne. Dacă nu aduceam lemne, muream”.

Pe vremuri, frigul aducea moartea în Sadova. Apoi, mai era foametea. „Era foarte rău, că era război, mâncam grașiță fără mălai”, își amintește femeia.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Au fost opt copii crescuți de mamă, fiindcă tatăl a murit imediat după ce s-a întors de pe front. A avut și ea soarta mamei ei: a rămas văduvă de tânără și a crescut și ea doi băieți, așa cum s-a priceput. „Copiii mei nu prea au carte”, spune femeia ca o explicație la nevoile cu care se confruntă.

O sărăcie testamentară, pe care serviciile sociale n-au putut s-o curme. Oricum, pentru Elena Capră, asistența socială e cea care face dosarul pentru încălzire.

54 de lei pe lună de încălzire pentru cei cu venituri sub 155 de lei pe lună

Anul trecut au fost cu aproape o sută de persoane mai mult, în comuna care numără 7.800 de locuitori. Pentru ajutor se încadrează, potrivit legii, cei care au veniturile pe membru de familie mai mici de 800 de lei.

De exemplu, o persoană care are un venit lunar între 600 și 800 de lei primește pentru încălzire 20 de lei pe lună. O persoană care are un venit lunar mai mic de 155 de lei poate lua 54 de lei pe lună, dacă se încălzește cu lemne, în jur de 260 pentru gaze naturale și 240 pentru energie electrică.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Emigrarea a rămas singura soluție 

Asistentul social aduce câteva dosare ale beneficiarilor, cu situații care mai de care mai dramatice. Bătrâni cu o pensie de nimic, la care se pot adăuga câteva zeci de lei pentru încălzire.

„Puțin”, este părerea unanimă a tuturor celor din biroul secretarului comunei, Nicolae Enache. În afară de agricultura de subzistență, în comună, doar Profi a mai angajat câțiva oameni. 

Secretarul comunei crede că emigrarea este singura care a ridicat nivelul comunei. Oamenii au plecat de sărăcie, și-au făcut case, mai trimit bani la rude. 

„Acum vreo zece ani am apărut peste tot la știri, aveam vreo 2.800 de asistați social. Acum mai avem vreo 280”, spune acesta. 

Comuna, celebră la TV

Comuna a mai ajuns la știri și după alegerile locale de anul trecut. Primarul ales a făcut infarct chiar în noaptea votului, așa că viceprimarul asigură interimatul acum și secretarului i se ridică vraful de hârtii de pe birou până la tavan. Intră și șeful de post cu o altă nouă-veche problemă: 

„Îi știți pe ăia din vale care se ceartă toată ziua pe bucata aia de pământ? Puteți să-mi dați pe cineva de la primărie să le spună că nu-i pământul lor ăla pe care se ceartă?” 

O scenă ce sigur i-ar fi dat noi idei lui Mugur Mihăescu, fiu al satului, care și-a luat inspirație pentru serialul „Leana și Costel” din viața în Sadova. A treia oară în care comuna a ajuns cunoscută în toată țara.

Un foc la două-trei zile, să nu înghețe de tot

Pe ulițe e liniște. Câteva coșuri pufăie fumul negru care dau mirosul iernii la sat. Un sadovean și-a făcut în vie sperietoare de ciori din capetele unor păpuși. Doar soarele generos al unei zile de ianuarie atipice mai alungă din lugubru. Pe câmpuri stau întinse solare cu foliile amestecate de vânt.

Oamenii din comună încearcă să se descurce din legumicultură, dar cu mari eforturi. Rodica Jianu, de exemplu, n-a mai avut bani să înlocuiască folia distrusă de vânt de la solar. 

„Toți zic că la țară avem de toate, dar ca să ai, trebuie să ai bani să înființezi ceva. În solar intrau 60-70 de fire de roșii, dar eram mulțumită. Dacă nu crești o pasăre, dacă nu pui ceva în pământ, nu ai cum să trăiești cu 800 de lei”, spune femeia.

Este pensionată pe caz de boală și locuiește cu băiatul ei, care lucrează ca zilier. Abia s-au întremat după ce au fost dați afară din casă de familia răposatului soț. Și ea primește câteva zeci de lei pe lună pentru încălzire. Fiindcă abia poate merge, băiatul îi cară lemnele până lângă ușă.

N-a fost iarna asta grea, asta ne-a salvat. Am prins altele mai grele și am prins și zile în care nu făceam foc în casă, făceam la două-trei zile. Stăteam cu ușa închisă, să nu intre frig și asta e. Ca să facem economie. Până trece iarna și apoi vara e mai altfel.

Rodica Jianu, localnică:

9,3% dintre români nu-și permit să-și încălzească locuința

„Asta e cea mai mare grijă cu lemnele. S-a întâmplat să rămânem fără lemne. Ne descurcăm greu. Șase persoane în două camere. Trăim din pensia de 8 milioane și mă mai duc și eu cu ziua, când iese vara”, spune o altă vecină, și ea beneficiară a ajutorului de încălzire.

Boală, sărăcie, lipsa locurilor de muncă, toate se amestecă în proporții diferite, dar la fel de dramatic, în viețile oamenilor din Sadova.

Per total, județul Dolj este pe locul doi pe țară la numărul beneficiarilor de ajutor de încălzire pentru lemne. Pe primul loc e Bacău. Urmează Suceava, Neamț și Vaslui în statistica Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Se acordă bani ceva mai mulți pentru cei care se încălzesc pe gaze naturale sau energie electrică.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Peste 43% dintre români se încălzesc la sobe pe lemne, cărbune sau gaz, arată un sondaj Inscop. Potrivit Eurostat, 9,3% dintre români nu-și permit să-și încălzească locuința, adică un număr de vreo șase ori mai mare decât beneficiarii înscriși la Agenția de Plăți.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro