Comunitatea e dezinteresată, iar rudele îl scuză pe ciobanul violator: “E un obicei să pupi copiii pe tot corpul, pentru a exprima bucuria şi dragostea”

Negoiţă Haralambie, zis Lambe, a fost condamnat luna trecută de Judecătoria Călăraşi la 2 ani şi 6 luni cu suspendare pentru că a încercat să violeze un copil de 5 ani. Era în arest preventiv din luna mai, dar la 10 septembrie, odată cu pronunţarea sentinţei, judecătoarea Dana Elena Enescu a dispus punerea lui în libertate.

Şi, deşi ciobanul Lambe are domiciliul pe aceeaşi stradă cu familia victimei, instanţa a omis să-i interzică să se apropie de victimă.  

Am fost în satul din Călăraşi în care s-a petrecut infracţiunea, pentru a vedea reacţia oamenilor de acolo. Nu putem dezvălui numele localităţii, pentru că avem datoria de a proteja copilul agresat sexual, dar şi orice fel de date ce ar putea duce la identificarea lui. 

Ciobanul, un om “respectuos, civilizat” şi “cumsecade”

În biroul său din primărie, vicele caută prin maldărul de hârtii primite de la Serviciul de Probaţiune. Pe fiecare act e trecut numele celui care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii, iar vicele silabiseşte vreo zece. Dar Negoiţă nu e printre ele.

“Sigur a fost eliberat?!”, întreabă viceprimarul de sub mască, nevenindu-i să creadă. “Sigur, luna trecută”, dar cel mai probabil primăria nu a fost încă anunţată, pentru că decizia instanţei nu e definitivă.

Vicele spune că îl ştie pe ciobanul de 49 de ani, a lucrat pentru mai mulţi oameni din sat, pe baltă. “E respectuos, civilizat, nu mi-a venit să cred când am auzit ce s-a întâmplat”, mărturiseşte el. “Dacă a făcut-o, să o tragă”, conchide reprezentantul autorităţii locale, punând sub semnul condiţionalului tentativa de viol.

Este cuvântul unui copil de 5 ani împotriva negării bărbatului care l-a abuzat. Iar adultul a interacţionat cu oamenii din jur, fără să le ridice nicio suspiciune. “Am avut de-a face aşa, cu el, am stat de vorbă. E un băiat cumsecade”, ne spune un localnic, apoi ne explică ce înseamnă cumsecade: nu înjura, nu făcea scandal.

Adică, nu ieşea în evidenţă, era un om asemeni celorlalţi. Dar “răul e nespectaculos şi întotdeauna uman şi doarme în pat cu noi, şi mănâncă la masa noastră”, spunea scriitorul englez Wystan Hugh Auden.

Ciobanul nu e acasă, dar vine noaptea

Străzile asfaltate împart satul în dreptunghiri congruente, într-o netulburată ordine matematică. Casa în care judecătoarea l-a trimis pe ciobanul Lambe după ce l-a scos din arest e la câţiva zeci de metri de cea în care locuieşte copilul agresat sexual.

În curte e doar fratele lui Lambe. Ne vorbeşte pe deasupra gardului roşu: el nu-i acasă, “e plecat la muncă”, pentru că “trebuie să şi muncească”, pe-aici, prin judeţul Călăraşi.

Dar mama ciobanului, care, văzându-ne acolo, a apărut din gospodăria fiicei de peste drum, spune că Lambe “nu munceşte deocamdată, că a venit de la puşcărie bolnav”. Iar acum “e acasă la alt frate. Nu-i aici, e plecat”.

Când l-a pus în libertate, Judecătoria Călăraşi i-a impus lui Negoiţă Harambie, printre alte condiţii, “să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei”. “A anunţat Serviciul de Probaţiune că a plecat?”, o întrebăm pe mama lui. Întâi, femeia confirmă, apoi se răzgândeşte şi neagă, spunând că el n-a plecat, de fapt, şi că-n fiecare noapte doarme aici, la adresa de domiciliu.

El vine seara, mă! Cum, pleci până la Călăraşi să faci cumpărături, ce să anunţ? Aoleo!

Mama ciobanului Lambe:

Fratele ciobanului, care nu prea ştia ce să spună despre acuzaţiile aduse acestuia, se desprinde de gard şi dispare în curte, iar în locul lui, lângă mamă, apare sora de vizavi, care pledează pentru nevinovăţia lui Lambe.

Apărarea rudelor: “Putea să-l violeze de o sută de ori”

Discutăm pe drum, în faţa porţii. Femeile spun că Lambe e nevinovat pentru că pe corpul copilului nu s-a găsit nicio zgârietură. “Să presupunem că sunt într-o cameră cu dumneavoastră şi eu încerc să vă violez. Vă rup un tricou, o haină, un chilot. Sau aveţi o zgârietură, măcar pe faţă”, explică, aplicat, sora lui Lambe.

Rudele ciobanului nu cred că cel mic a scăpat prin fugă. “Aoleu, un copil de 5 ani? Nu pot să mă duc după el sau ce? Un om care e violator se duce şi te violează, se luptă cu tine, pur şi simplu”, e convinsă sora ciobanului.

El putea, practic, să-l violeze de o sută de ori. Unde a fost tentativa?

Sora ciobanului Lambe:

După ce a picat testul poligraf, ciobanul a recunoscut în totalitate comiterea faptei şi a participat la reconstituire, precizând în detaliu cum s-au petrecut lucrurile. Rudele lui spun că ar fi fost obligat să recunoască, pentru că bunicul copilului trecea cu căruţa pe lângă casa lor şi le striga: “Violatorii!”.

Obiceiul de a pupa copiii în zonele intime

Pe de altă parte, mama şi sora lui Lambe admit şi că s-ar putea ca el să-i fi făcut ceva băieţelului de 5 ani, dar găsesc şi pentru asta două explicaţii. Prima, susţinută de soră, e că el ar fi fost drogat de părinţii copilului pentru care muncea.

“Ştiţi că el mânca exclusiv ce i se aducea de aici, din sat? Şi adus doar de ei? A pus cineva problema că el putea să fie chiar şi drogat? Da, de ei, fără să ştie?”, întreabă, retoric, sora lui Lambe, spunând că e posibil ca el “să fie singura victimă în toată povestea asta”.

A doua explicaţie, susţinută la unison de ambele femei, se bazează pe un obicei care încă există în România. Lambe îl cunoaştea pe băieţel de când acesta avea un an şi se înţelegea bine cu el, era “nu ca unchi, mai aproape. Se juca cu el, de mititel”, spune mama. Şi tot abuzul sexual ar fi fost, de fapt, o manifestare a iubirii.

“Acum 30 de ani, 50 de ani, când el era copil, vedea bunicii cum se poartă cu copiii şi cu nepoţii… Când erau mici, bebeluşi, îi pupa la puţă, pe picioare, pe funduleţ”, spun rudele lui Lambe. “Aşa era joaca. Aşa îşi exprimau ei bucuria, dragostea… Nu era nicio chestie, adică «îl iubesc, îl pup şi-n cur şi peste tot»”.

Psiholog: “Nu este în regulă”

“Abuzatorii au tot timpul tendinţa să-şi găsească scuze”, explică Radu Filip, psiholog specializat în psihoterapie centrată pe adult-copil-cuplu-familie.

Am auzit că părinţii şi bunicii pot avea acest obicei, de a săruta copiii în zona organelor genitale, deşi nu este în regulă, din punct de vedere psihologic.

Psiholog  Radu Filip:

“Pentru părinţi şi bunici, probabil că este foarte în regulă şi îmi imaginez că reprezintă o mare dovadă de iubire, de fapt. Şi e posibil ca aşa să şi fie, iniţial”, spune psihologul. “Doar că, uneori, exact ca în acest caz, lucrurile pot să o ia razna şi să nu mai fie o dovadă de iubire, ci o dovadă de iubire nelalocul ei”.

Sociologul Gelu Duminică spune că “în mediul rural românesc, a pupa copilul în zone intime nu e o noutate. În mediul rural, ăsta conservator, nu e o problemă! «Mânca-i-aş curul», de exemplu, e o chestiuţă care se spune şi care uneori se face”.

Pupatul în zone intime, expunerea copilului cu toate zonele intime la vedere sunt chestiuni care, în mediul tradiţional românesc, nu sunt considerate ca fiind o expunere a copilului.

Sociolog Gelu Duminică:

Satul în care nimeni nu ştie nimic

Rudele lui Lambe mai spun că el era plecat pe baltă de 30 de ani şi că habar n-avea că acest obicei ancestral ar fi devenit, între timp, o infracţiune. 

În plus, copilul le-a spus anchetatorilor că, pe lângă faptul că l-a pupat în zona organelor genitale, ciobanul l-a pus să-i atingă, cu mâna şi cu gura, organul lui genital, apoi a încercat să-l violeze anal. Mai mult, băieţelul a descris în detaliu cum a fost supus unui act sexual oral, adică infracţiunii de viol.

În satul în care s-au petrecut aceste lucruri, viaţa merge înainte, netulburată. Pe uliţe, oamenii se jură că nu ştiu nimic şi că nici măcar nu-l cunosc pe cioban. Nu-l ştiu nici cei care stau în apropiere de strada unde locuieşte familia lui. 

Şi preotul de la biserica din zonă spune că habar n-avea de caz. Mama lui Lambe i-a mărturisit prin vară că are un necaz, dar i-a zis că fiul ei a fost arestat pentru că s-ar fi bătut cu cineva.

Gelu Duminică: “Violenţa sexuală aduce cu sine conceptul de ruşine”

Cum reacţionează o comunitate rurală, atunci când acolo se întâmplă o infracţiune? “Depinde de infracţiune”, spune sociologul Gelu Duminică. “La una de drept comun, de genul furt, de obicei toată lumea reacţionează, într-un fel sau altul. Exceptându-l pe cel care o face. La cea în care există riscul să mă regăsesc şi eu, una domestică, una sexuală, reacţia este un pic diferită”.

Violenţa sexuală aduce cu sine inclusiv conceptul de ruşine. Pentru că, “domle, e ruşine să vorbeşti despre chestia asta, e ruşine să se audă”, “nu e treaba mea”, “cum să-l întreb eu de chestia asta?” şi aşa mai departe, uitând că, de fapt, orice formă de abuz îndreptată asupra unuia afectează întreaga comunitate.

Sociolog Gelu Duminică:

Sociologul spune că trebuie să căutăm cauzele şi în ceea ce suntem învăţaţi în familie şi la şcoală, pentru că “o să vedeţi că, de multe ori, reacţiile noastre, mai ales în zona de violenţă domestică şi violenţă sexuală, sunt generate de valorile pe care societatea românească, asta mai conservatoare, încă le transmite: «bătaia este ruptă din rai» şi, citez, «dacă nu ridica ea coada, nu făcea ăla nimic»”.

Primarul: “Nu mă interesează subiectele de acest fel”

Primarul din sat a câştigat recent al şaselea mandat, iar în anii ‘90 a fost viceprimar. Când am ajuns în localitate, el era la prefectura din Călăraşi. S-a întors, “dar a plecat iar, cu treburi urgente”, ne-a transmis secretara lui. L-am căutat şi l-am găsit acasă.

Era nervos că-l deranjăm pentru un astfel de caz. “Nu ştiu nimic, nu ne-a întrebat nimeni nimic, n-am primit nimic de la instanţă”, ne-a strigat el, supărat că, în loc să-l întrebăm de vreun copil olimpic, îl deranjăm pentru ciobanul Lambe, “un neisprăvit”. “Nu mă interesează subiectele de acest fel”, ne-a mărturisit primarul.

Asta, deşi cazul copilului abuzat de cioban nu e deloc unul izolat în satul pe care edilul îl conduce de vreo 30 de ani. Tot aici, în 2009, o bătrână de 69 de ani a fost violată şi omorâtă, iar un an mai târziu, un copil a fost abuzat de un alt cioban. Tot în 2010, o fată de 14 ani a fost răpită de patru consăteni care au violat-o. În 2013, un bărbat a ameninţat că detonează o butelie în scara blocului unde locuia şeful de post, iar anul trecut, un bărbat din sat a fost arestat pentru trafic de droguri.

Neîncrederea în autorităţi şi ruşinea

În ziua în care am fost în sat, şeful de post avea zi liberă şi era plecat din localitate. “E de o lună la noi”, spune primarul. “Vechiul şef de post a ieşit la pensie înainte de pandemie, iar între timp au mai venit vreo 3-4 care au promis că rămân, dar au plecat rând pe rând”.

La postul de poliţie era un singur agent, angajat şi el doar de o săptămână. Nu ştia nimic despre caz. Şi nici despre faptul că un bărbat judecat pentru că ar fi încercat să violeze un copil se află în libertate, prin sat. 
Conform unui studiu publicat recent de World Vision despre “Bunăstarea copilului în mediul rural”, dacă un copil de la ţară ar fi abuzat, doar 13% din membrii comunității ar interveni să-l apere şi numai 12% ar raporta imediat autorităților abuzul. Motivele  pentru  care  adulții  nu  ar  sesiza  autoritățile sunt legate, în principal, de neîncrederea în ele (45%) şi de rușinea față de membrii comunității/familiei (41%).

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

•  viol