ComenteazăCe se întâmplă când se suprapun
Dimpotrivă, perioada în care o persoană se află în concediu medical este considerată perioadă lucrată şi se ia în calcul la stabilirea duratei concediului de odihnă. Şi dacă se întâmplă să te îmbolnăveşti chiar în timp ce eşti în concediu de odihnă?
După ce ai obţinut de la medic certificatul de concediu medical, îi comunici acest lucru şefului tău. Deoarece, la data în care intri în concediu medical, concediul de odihnă se întrerupe. Şi îţi vei putea lua zilele neefectuate după ce se termină concediul medical. Iar dacă, din motive obiective, nu se poate, restul concediului de odihnă va fi reprogramat, prin bună înţelegere cu angajatorul tău.
Mai mult, ca salariat, nu-ţi pierzi dreptul la concediul de odihnă nici dacă te afli în concediu medical pe durata unui întreg an calendaristic. Vei efectua concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care te-ai aflat în concediu medical.
Concediul fără plată «taie» din vechimea în muncă
O altă modificare adusă Codului Muncii, mai puţin “plăcută” pentru angajaţi, este cea referitoare la zilele de absenţă nemotivate şi la concediile fără plată: acestea vor fi scăzute din vechimea în muncă.
Ce prevede legislaţia europeană
Textul de lege aplicat în toată Uniunea Europeană şi care i-a inspirat de legiuitorii români este Directiva 2003/88/CE, care stipulează că absenţele de la locul de muncă în caz de boală nu trebuie să aducă atingere dreptului la o perioadă minimă de concediu de odihnă anual plătit.
Or, perioada minimă a concediului de odihnă este de patru săptămâni calendaristice – 20 de zile lucrătoare (plus încă trei zile lucrătoare, în cazul tinerilor sub 18 ani, al persoanelor nevăzătoare sau cu alt handicap, al salariaţilor care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare).