6 comentarii- În 2015, Liviu Sebastian Jicman, președintele ICR astăzi, nu îndeplinea criteriile pentru a participa la concursul de manager la Muzeul Național Cotroceni.
- Un an mai târziu, legea se schimba, criteriile se relaxau, iar liberalul devenea, la 35 de ani, director al unei instituții de cultură de importanță națională. O funcție pentru care nu-l recomandau nici experiența, nici studiile.
Ca pregătire, Liviu Jicman este licențiat în drept și studii economice. Înainte de asta, a terminat și Colegiul Național de Apărare. Iar traiectoria sa profesională cuprinde o sumă de posturi și funcții publice, dintre cele mai diverse. Potrivit CV-urilor publice, până la 41 ani, domnul Jicman a fost:
- director în Ministerul Sănătății (la 23 de ani);
- consilier în Senatul României (la 24 de ani);
- consilier al Președintelui la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (la 26 de ani);
- evaluator în Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor (la 29 de ani);
- manager de proiect la Teatrul Masca (la 29 de ani);
- consilier local PNL (pe lista din 2012, la 31 de ani)
- vicepreședinte ICR (la 32 de ani);
- director general la Muzeul Național Cotroceni (la 35 de ani);
- președinte la Institutul Cultural Român (din noiembrie 2021, până în prezent).
„Liviu Jicman este o «funcție», mai mult decât o «competență în diplomație culturală» și are calitatea de a face ce i se spune. Tot CV-ul lui nu demonstrează niciun fel de competență în relații culturale internaționale”, declară pentru Libertatea Corina Șuteu, fost ministru al culturii în guvernul tehnocrat.
Un muzeu cu reputație bună și apolitic
Un tur la Muzeul Național Cotroceni începe la biserica din curtea interioară. Numele i se trage din slavă, unde „a cotroci” înseamnă „a se ascunde”, conform unui ghid al muzeului. Apoi, la intrarea în clădirea muzeului te întâmpină ornamente în formă de gargui, animale fantastice care, popular, au rolul de a păzi intrările de spiritele rele.
Muzeul Naţional Cotroceni se află din 2001 în subordinea Administraţiei Prezidenţiale. Este unul din cele 28 de muzee de importanță națională din România, potrivit legii muzeelor și a colecțiilor publice.
Înființat în 1991, muzeul este un reper cultural și turistic important al țării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie și memorial.
Conform descrierii de pe pagina președintelui, deține, în camerele și apartamentele în care a locuit familia regală a României, peste 20.000 de piese din cele mai diverse domenii: artă plastică, artă decorativă, istorie, carte veche și documente, numismatică, arheologie.
Cum a fost adaptată funcția la om
În 2015, Administrația Prezidențială a organizat de trei ori concurs pentru ocuparea postului de director la Muzeul Național Cotroceni, fără ca vreodată să-l câștige cineva.
Printre criteriile de recrutare se numărau studiile specifice: istorie, patrimoniu, arte sau studii culturale.
Absolvent de Drept și Studii Economice, Liviu Sebastian Jicman nu se încadra profilului căutat.
Candidaților din 2015 li se cerea, de asemenea, să prezinte un proiect de management, în conformitate cu caietul de sarcini, iar toate etapele selecției, cu tot cu interviu și concurs scris, urmau să dureze în jur de șase săptămâni.
Procedura este similară pentru toate muzeele de importanță națională, tocmai pentru a încheia contracte de management cu o persoană care aduce cu sine o viziune pe termen lung la cârma instituției culturale.
În cele din urmă, niciun candidat nu a obținut punctajul necesar pentru a ocupa postul în 2015: minimum 7. Ultimii candidați respinși au obținut cu câteva sutimi mai puțin.
Libertatea a vorbit cu unul dintre aceștia, care dorește să rămână anonim. Bărbatul, cu experiență în managementul muzeal, descrie modul în care se desfășura concursul:
„Probele sunt la îndemâna oricui întrunește condițiile. Trebuie să ai anumiți ani de experiență ca manager, să ai studiile în domeniul de activitate. Chiar dacă am cursuri legate de management și experiență, nu pot să mă duc să candidez la un spital. Trebuie să mă duc în domeniul meu”.
Așa stăteau lucrurile și la Cotroceni până în 2016.
În noiembrie 2016, OUG 80/2016 dată de Guvernul Cioloș schimbă radical statutul Muzeului Național Cotroceni și îl scoate de sub autoritatea Legii nr.185/2014 privind managementul instituțiilor publice de cultură.
Dispare exigența
Asta înseamnă că față de celelalte instituții publice de cultură, acum, la Muzeul Național Cotroceni, concursul pentru ocuparea postului de director general se organizează la fel ca acela pentru orice alt funcționar. Concret, candidații nu mai trebuie să vină cu un proiect de management în etapa recrutării – așa cum se întâmplă la celelalte instituții de cultură. Iar odată câștigat postul, managementul nu mai este supus la evaluări anuale, ca în alte muzee naționale.
Probabil primul muzeu din lume în care managerul e pe viață, fără evaluări.
O sursă din domeniu, pentru Libertatea:
„Nu e normal. Indiferent de muzeu. Până și la așezămintele culturale sătești este valabilă Legea 185. De la muzeele și bibliotecile naționale până la așezămintele sătești. Numirea asta probabil că a fost politică”, spune și Vlad Alexandrescu, fost ministru al culturii.
O problemă de timp: datele se bat cap în cap
Noul act normativ se publică în Monitorul Oficial pe 22 noiembrie 2016. Pe 5 decembrie, adică după 5 zile lucrătoare, pentru că 30 noiembrie, 1 și 2 decembrie au fost zile libere de la stat în 2016, se organizează concursul în urma căruia Jicman a devenit director la Muzeul Național Cotroceni.
Ca orice alt concurs pentru ocuparea unei funcții publice, și acesta ar fi trebuit anunțat cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte, potrivit HG 1027/11 noiembrie 2014.
„Am preluat funcţia începând de săptămâna aceasta. În baza noii legislaţii, a fost organizat un concurs şi am participat”, declara Liviu Jicman, pentru News.ro, pe 14 decembrie 2016. O funcție care îi aducea în subordine, conform organigramei instituției, peste 140 de oameni.
Nici pe 14 decembrie 2016, când Jicman deja dădea interviuri ca director proaspăt angajat, nu trecuseră 15 zile lucrătoare de la publicarea noii legislații, în baza căreia el spune că a fost organizat concursul la care a participat.
Într-un răspuns oficial pentru Libertatea, Administrația Prezidențială confirmă discrepanța datelor, dar nu o explică. Potrivit Departamentului de Comunicare Publică de la Cotroceni, concursul a fost într-adevăr organizat pe 5 decembrie 2016.
Concurs anunțat doar la sediul instituției
„Anunțul de organizare a unui concurs pentru ocuparea postului contractual de conducere vacant de director general din cadrul Muzeului Național Cotroceni a fost afișat la sediul Administrației Prezidențiale în data de 24 noiembrie 2016”, arată același răspuns de la Cotroceni.
Concursul nu a fost anunțat nici în Monitorul Oficial, nici online sau pe alte canale media, ci numai la sediul unei instituții în care accesul publicului este destul de restricționat, conform normelor de securitate.
Liviu Sebastian Jicman a fost singurul candidat din 2016, a confirmat, pentru Libertatea, Administrația Prezidențială.
Dacă în 2015 persoana care urma să conducă muzeul trebuia să aibă studii de specialitate în domeniu, în 2016 la concurs puteau participa și persoanele cu studii în economie sau drept, domeniile în care e licențiat Liviu Sebastian Jicman.
Comisia fără nume
Practic, în 2015, Liviu Jicman nu putea nici să aplice la acest concurs, fiindcă nu întrunea condițiile necesare, iar în 2016 a fost singurul candidat și a luat postul.
La întrebările ziarului privind componența comisiei de concurs, Administrația Prezidențială a invocat legislația GDPR pentru a nu oferi informațiile, pe care le consideră având caracter personal: „Numele membrilor comisiei de examen constituie date cu caracter personal și nu pot fi comunicate, conform Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal”.
În alte instituții culturale, potrivit legii, mandatele de management se câștigă pe o perioadă determinată: 4 sau 5 ani. Conform modificărilor legislative din 2016, la Muzeul Național Cotroceni contractul e pe perioadă nedeterminată. Jicman a părăsit însă funcția după 5 ani, în noiembrie 2021, când, la propunerea PNL, a fost votat de Senat și ales președinte la Institutul Cultural Român, unde se află și astăzi.
În general, în ultimii ani, numirile la ICR au fost pur politice, ceea ce nu e bine. Numirile ar trebui să vină pe un fond profesional, intelectual, de reputație certă și de pregătire dovedită. E un lucru trist, care afectează performanța instituțiilor.
Vlad Alexandrescu:
Ce înseamnă această schimbare pentru renumele muzeului
Întrebat care sunt consecințele schimbărilor de statut ale Muzeului Național Cotroceni, Vlad Alexandrescu, istoric și fost ministru al culturii, spune: „Dispare evaluarea anuală, dispare mandatul pe o perioadă determinată, dispare evaluarea la sfârșitul mandatului. Dispare însăși noțiunea de mandat și aș zice că dispare și exigența unui management performant”.
„Am perceput această schimbare ca fiind ciudată. Cotroceni este un muzeu acreditat, un muzeu de renume, cu personal foarte bine pregătit și s-au trezit la nivelul unui mic muzeu sătesc. E peste puterile mele de a înțelege de ce a fost această schimbare, de la muzeu de rang național, să ajungă ca un muzeu sătesc”, adaugă și fostul candidat, care lucrează în prezent la un alt muzeu din Capitală.
Corina Șuteu comentează astfel traseul lui Liviu Jicman la cârma mai multor instituții culturale importante: „Este o persoană care a acceptat să ocupe aceste funcții pentru a menține sub un control politic și, probabil, și de altă natură, instituții importante cum este Muzeul Cotroceni sau cum este ICR-ul. Are acest profil care pare neutru, dar care, de fapt, răspunde unei agende dictate de alte interese decât cele ale conectării culturilor”.
Corina Șuteu era în guvern când Liviu Jicman a trecut de la funcția de vicepreședinte al Institutului Cultural Român la cea de director al Muzeului Național Cotroceni, dar nu a fost implicată în acest proces, deoarece muzeul era deja separat de Ministerul Culturii, ceea ce înseamnă că nu avea nevoie de susținere din partea ministerului.
Cum justifică Administrația Prezidențială scoaterea muzeului de sub legea care guvernează celelalte instituții culturale
Întrebată de ziar care au fost motivele pentru care Muzeul Național Cotroceni a fost scos de sub incidența OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, Administrația Prezidențială a invocat niște explicații din nota de fundamentare a ordonanței din 2016, printre care:
- Numeroasele probleme și deficiențe de ordin administrativ și juridic identificate de Administrația Prezidențială la muzeu.
- Statutul special al Muzeului Național Cotroceni, de instituție aflată în subordinea Administrației Prezidențiale, care îi dă un caracter derogatoriu de la reglementările specifice instituțiilor publice de cultură subordonate Ministerului Culturii și autorităților publice locale.
- Muzeul are și un rol de reprezentare și protocol pentru Administrația Prezidențială, găzduind evenimente cu caracter oficial.
Se impune consolidarea în regim de urgență a relației de subordonare ierarhică dintre Administrația Prezidențială și Muzeul Național Cotroceni, astfel încât conducătorului Muzeului Național Cotroceni să i se aplice reglementările legale privind încadrarea angajaților instituției prezidențiale.
Notă de fundamentare OUG 80/2016:
Nici nota de fundamentare, nici răspunsul transmis ziarului nu explică în ce fel o selecție mai puțin riguroasă a managementului, mandatele pe perioadă nedeterminată și renunțarea la evaluările anuale vor reprezenta soluții pentru problemele identificate de Administrația Prezidențială la muzeu.
Jicman spune că mai bine l-am întreba nu despre concurs, ci despre reușitele mandatului
Libertatea l-a contactat și pe Liviu Jicman pentru un punct de vedere. Jicman nu a răspuns punctual întrebărilor ziarului, ci a transmis redacției un e-mail, în care scrie: „La finalul anului 2016, am promovat un concurs organizat de Administrația Prezidențială, pentru funcția de director general al Muzeului Național Cotroceni, în baza unei proceduri derulate în conformitate cu exclusiv toate prevederile legale în vigoare”.
„Anunțul de organizare a concursului a fost afișat la sediul Administrației Prezidențiale, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, bineînțeles, și a cuprins condiții generale și specifice similare altor posturi de același nivel”, a mai spus Jicman, în e-mail-ul pe care îl semnează cu funcția de „Președinte Institutul Cultural Român”.
„Dincolo de acest concurs, mult mai mult interes ar reprezenta, în umila mea opinie, ceea ce am reușit să facem – echipa mea și cu mine – în mandatul meu. Mă bucur să știu că poziția mea de demnitate publică a adus Muzeului Național Cotroceni o schimbare în bine, precum și o justă poziționare a acestuia în ansamblul instituțiilor de cultură din România”.
Jicman și-a încheiat e-mail-ul: „Vă asigur, totodată, că voi citi cu deosebit interes articolul pe care îl veți publica, anticipând de pe acum un material riguros jurnalistic, departe de orice bănuială de afiliere a dumneavoastră la diverși terți răuvoitori sau de antipatie față de persoana mea”.