Astfel, bărbatul originar din Săcele, județul Brașov, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru promovarea unui mesaj prin propagandă cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism și pentru accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste. 

Chitiuță a fost achitat pentru infracțiunea de primire sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism.

Procurorul DIICOT a depus contestație

Pedeapsa a fost suspendată pe un termen de 3 ani, timp în care, pe lângă alte obligații, românul trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile la Primăria Braşov sau Primăria Săcele. 

Procurorul DIICOT nu a fost de acord cu hotărârea pronunțată în 25 octombrie 2024 și a depus contestație, astfel încât dosarul urmează să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Alin Claudiu Chitiuță a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15 noiembrie 2023 – 18 martie 2024, arestat la domiciliu până în 18 aprilie 2024, ulterior fiind instituită măsura controlului judiciar.

Reţetă de explozibil distribuită pe Facebook

Potrivit rechizitoriului, în perioada 10 martie 2023 – 3 octombrie 2023, Alin Claudiu Chitiuță a promovat mesaje de susţinere a terorismului şi a organizaţiilor teroriste HAMAS şi ISIS/DAESH prin propagandă răspândind în mod sistematic şi făcând apologia ideilor şi concepţiilor islamist- extremiste cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi, propagandă săvârşită prin intermediul sistemelor informatice folosind contul personal de Facebook. 

De asemenea, la diferite intervale în cursul anului 2023, până la data de 15 noiembrie 2023, și-a însuşit prin autodocumentare cu ajutorul sistemelor informatice deţinute materiale ce conţineau instrucţiuni cu privire la fabricarea de explozivi, arme de foc, substanţe nocive sau periculoase. 

Astfel, anchetatorii au descoperit că, la un moment dat, bărbatul a distribuit pe contul său de pe Facebook un material cu instrucţiuni privind fabricarea sau folosirea de explozivi. 

Acesta a solicitat grupului de prieteni ajutorul pentru a obţine o reţetă de explozibil care poate fi preparată acasă folosind soluţii chimice, primind răspuns de la un utilizator un videoclip în care este explicat pe larg modul în care poţi obţine substanţa explozivă ETN, folosită de terorişti în atentate în Israel. 

Schimb de experiență online

De asemenea, în urma percheziției informatice a telefonului a fost identificată o convorbire prin care îi cere interlocutorului Abu Khabab Al-Qurashi să-i explice „modul de acţionare a explozivilor şi unde pot fi puşi explozivii… unde pun explozivii, ce o să umplu, cum faci trăgaciul”.

Într-o altă convorbire, cetățeanul român îi cere unui alt interlocutor cu nume arab să-i trimită o reţetă de explozibil. Arabul îi spune să nu mai vorbească despre aşa ceva pe Facebook şi afirmă că îi va trimite cărţi, video şi poze pe Telegram. „Mergi să fabrici după pofta inimii explozibili”, i-a spus interlocutorul cu nume arab, iar românul a încheiat convorbirea cu afirmaţia „bine, îmi voi face cont de Telegram”.

Tot în telefon a fost identificată o căutare privind modalitatea de obţinere a explozivului în bucătărie, iar în consola Xbox au fost găsite mai multe căutări după cuvinte-cheie pentru a afla cum să producă explozivi din materiale ce se găsesc pe piaţa liberă. 

Investigatorul care promite ajutorul „fraților”

Anchetatorii au folosit în anchetă și un investigator sub acoperire, care a purtat mai multe discuții cu bărbatul din Săcele. 

„Fiind întrebat de investigator dacă este dispus să-i ajute în vreo operaţiune cu fabricarea de explozibil, afirmând investigatorul că «fraţii plătesc sume mari pentru fabricarea explozibililor şi îţi vor plăti şi ţie clar», inculpatul nu-i dă un răspuns afirmativ acestuia, doar afirmă că se pricepe foarte bine la producerea de explozibil, ceea ce poate fi, în lipsa unui răspuns şi a unei discuţii clare privind fabricarea de explozibil, doar o «laudă» nefondată şi nesusţinută de realitate. 

Inculpatul nu a precizat clar că va produce explozibil sau că va intenţiona să folosească astfel de produs pentru săvârşirea vreunui act terorist, ci doar a afirmat că se pricepe, trimiţându-i investigatorului şi informaţii pentru producerea unui astfel de exploziv, obţinute cel mai probabil din videoclipul accesat de inculpat în prealabil”, a susținut instanța din Brașov.

A căutat să obțină un pistol

La un moment dat, Chitiuță i-a cerut investigatorului să-i procure un pistol, indicându-i şi denumirea acestuia, afirmând că doreşte să realizeze o operaţiune în România, respectiv să atace clădirea Serviciului Român de Informaţii. 

„Aceasta este singura afirmaţie făcută online de inculpat cu privire la organizarea unei operaţiuni în România, prin folosirea unui pistol pe care însă nu-l deţinea. Deşi investigatorul cere de mai multe ori detalii privind data la care va avea loc operaţiunea şi la ce anume în mod concret va avea loc, promiţând ajutorul «fraţilor» pentru reuşita operaţiunii, precum şi ajutor financiar, inculpatul nu dă niciun detaliu concret, doar afirmă că va avea loc în curând, apoi acesta schimbă subiectul”, se mai susține în dosar. 

Analizând aceste discuții și restul probelor, magistratul a ajuns la concluzia că persoana acuzată „nu a realizat nicio acţiune materială, niciun act efectiv de pregătire a vreunui atentat care să conducă la existenţa unuia dintre scopurile prevăzute de lege” și, implicit, a dispus achitarea pentru această faptă.

Materiale de propagandă teroristă pe consola de jocuri

Celelalte două acuzații au fost însușite și de către magistrat. Procurorii au descoperit că bărbatul a parcurs procesul de autoradicalizare prin însușirea și promovarea de materiale de propagandă teroristă. 

Acesta a accesat mesaje şi materiale video, fotografii în cuprinsul cărora era susţinut în mod direct terorismul, se făcea apologia organizaţiei teroriste Statul Islamic/DAESH, a unor lideri ai acesteia, se elogiau „martirii” şi ideologia respectivei organizaţii teroriste și se evidenția necesitatea „jihadului”, ca aşa-zis război împotriva „necredincioşilor”. 

De altfel, românul a recunoscut că a accesat și distribuit astfel de materiale, dar a precizat că nu în scopul însuşirii ideologiei ca parte a unui proces de radicalizare, afirmând că este ateu şi că nu dorea să se convertească la ideologia teroristă. 

Percheziţia informatică realizată pe telefonul acestuia a relevat căutări pe internet pentru numele „Abu Mohammad al-Adnani”, cunoscut membru al ISIS, pentru publicaţia de propagandă online a organizației teroriste – „Dabiq”, a site-ului de propagandă online, dar și căutări repetate pentru denumirea Islamic State, precum şi pentru liderul ISIS, Abu Hafs al-Hashimi al-Qurashi. 

Pe consola de jocuri Xbox au fost identificate accesări ale site-ului public YouTube, unde inculpatul s-a arătat interesat de documentare privind activitatea unor lideri terorişti sau a mişcării teroriste HAMAS.

„Într-una din fotografiile postate pe reţeaua de socializare, inculpatul pare să apară purtând barbă specifică islamiştilor, comentariile acestuia fiind îndreptate în acelaşi sens, al susţinerii acestor ideologii. Nu pare a fi deci o rătăcire de moment a inculpatului, ci sunt probe certe că acţiunile presupus realizate se pot înscrie într-un proces mai amplu, de durată, ce s-ar fi derulat constant în acelaşi sens, al susţinerii şi manifestării convingerilor către aceste organizaţii teroriste, în mai multe mesaje identificate în urma percheziţiei informatice, inculpatul afirmând în faţa persoanelor cu care comunica pe Facebook că este simpatizant al ISIS”, se mai precizează în hotărârea Curții de Apel Brașov. Pe lângă acestea, bărbatul promova mesaje antioccidentale şi împotriva unor autorităţi din România, cum ar fi SRI. 

„Fie ca Allah să aibă milă de fratele meu!”

De asemenea, bărbatul a recunoscut că a promovat mesaje de susținere a terorismului, afirmând însă că nu a avut intenţia de a instiga la săvârşirea unui act terorist. 

Procurorii au documentat peste 20 de acțiuni de distribuire a unor astfel de mesaje pe contul propriu de pe Facebook. Într-unul dintre acestea apăreau numeroase secvenţe din atentatele teroriste pe care ISIS le-a executat, precum şi secvenţe de elogiere a „martirilor”. 

În altul apăreau mai mulţi luptători înarmaţi (lunetişti), îmbrăcaţi în echipamente de camuflaj, în timp ce mânuiesc arme de foc. De asemenea, acesta a diseminat un mesaj (în grafie arabă) cu mai multe versete din Coran, în cadrul căruia se explică faptul că, în accepţiunea religiei islamice, decesul în numele lui Allah este un motiv de celebrare. 

Într-un alt material, o persoană descrie modul în care a aderat la ideologia acestei entităţi şi precizează că s-a convins de necesitatea „Jihadului” şi că va deveni martir. În plus, Chitiuță distribuia fotografii de elogiere și susținere a organizației Stat Islamic. În unele fotografii este prezentat un individ îmbrăcat în echipament de camuflaj, cu cagulă neagră pe cap, alături de steagul entităţii teroriste şi un mesaj în care îl elogiază pe un fost membru al organizaţiei teroriste. 

În finalul mesajului, românul a postat următoarele: „Fie ca Allah să aibă milă de fratele meu!”. Într-un alt material foto apare un mujahedin din provincia Al-Anbar, Irak, în timp ce mânuieşte o armă de foc. Alături, românul a postat şi mesajul (tradus din arabă): „Această cale ne iubeşte şi noi o iubim”.

Deși contul de Facebook al acestuia nu era unul public, instanța a considerat că este un „loc public”, având în vedere că existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni și care puteau vedea postările acestuia, iar intenția bărbatului era de a promova materialele pe care le distribuia. 

Foto: Agerpres

 
 

Urmărește-ne pe Google News