Era o dimineaţă de luni, 10 august 2015. Dumitru Uimă se afla în sala de forţă din Penitenciarul Arad şi-şi antrena pectoralii.
Achitat pentru că i-a ameninţat prin terţ
Cu un an înainte, Uimă ceruse întreruperea executării pedepsei pe motiv de boală şi spunea că are dureri mari la coloana vertebrală. Acum, el trăgea de fiare, alături de un alt deţinut, sub privirile unui agent de penitenciar.
La un moment dat, bărbatul condamnat pentru omor i-a spus gardianului că doi colegi ai angajatului penitenciarului, P.I. şi C.D., l-au supărat foarte rău şi că, atunci când se va elibera, o să le dea foc la maşini.
Agentul a încercat să-l calmeze, dar Uimă, nervos, i-a zis să le transmită celor doi că, după ce iese din închisoare, le va viola soțiile și le va chinui copiii, ca să se răzbune.
Gardienii vizaţi au făcut plângere pentru ultraj. În faţa procurorilor, Uimă a negat faptele, dar a picat testul poligraf. Instanţa însă l-a achitat, stabilind că, deşi ameninţarea a existat, ea nu a fost săvârşită „nemijlocit și nici prin comunicare directă”, aşa cum prevede legea, pentru că toți cei vizaţi n-au fost de faţă, ci au aflat de la colegul lor.
Crima din noapte şi cadavrul din fântână
Uimă e din Studina, o comună de lângă Caracal. S-a născut la 5 mai 1979, într-o familie cu cinci copii. A terminat şcoala generală, dar apoi a abandonat studiile şi s-a apucat de furturi.
Este ecuația vieții unor copii și tineri care nu reușesc să iasă dintr-un mediu pentru care nu ei sunt de vină. Dar pentru faptele lor, sunt responsabili.
Avea 16 ani când a fost arestat prima oară. A fost condamnat atunci la 1 an şi 10 luni de muncă corecţională, dar a fost pus în libertate după numai patru luni.
Intra în casele oamenilor când aceştia dormeau şi se strecura în întuneric prin camere, căutând bani şi obiecte de valoare.
În noaptea de 29/30 octombrie 1999, proprietara casei în care el venise să fure s-a trezit şi l-a surprins. Îl cunoştea. Femeia n-a avut timp nici măcar să ţipe, căci Uimă a sărit pe ea şi a înjunghiat-o de mai multe ori cu un cuţit.
După ce a ucis-o, a dus-o în grădina din spatele curţii şi a aruncat-o într-o fântână. Apoi s-a întors la locul faptei şi a luat de acolo un telefon mobil și toţi banii pe care victima îi avea în casă.
Cadavrul din fântână a fost găsit după câteva zile, iar la 3 noiembrie 1999, Dumitru Uimă a fost arestat.
Invoca o lovitură la cap, pentru a ieşi din închisoare
A fost trimis în judecată pentru furt calificat (3 fapte), furt, violare de domiciliu, tâlhărie şi omor deosebit de grav şi, dacă pedepsele lui ar fi fost însumate, ca la americani, Uimă ar fi primit să stea în spatele gratiilor 51 de ani.
În România, pe vechiul Cod Penal, condamnările i s-au „contopit” în pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani pentru omor, la care instanţa a mai adăugat un spor de 3 ani.
După 9 ani de închisoare, el a început să ceară întreruperea executării pedepsei pe motiv de boală. Şi de fiecare dată instanţa dispunea ca el să fie consultat de medici.
Prima oară, Uimă, care a ucis-o pe femeia prin casa căreia cotrobăia noaptea, i-a spus judecătorului că a fost lovit la cap în anul 1998 și că are tulburări de vedere. Un an mai târziu, el susţinea că, pe lângă faptul că nu vede bine, are şi „pierderi de memorie”.
Dar medicii au stabilit că bolile de care suferea Uimă erau minore şi puteau fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor.
În 2014, cu un an înainte de a-i ameninţa pe cei doi gardieni în sala de forţă, Uimă ceruse întreruperea executării pedepsei, invocând dureri la coloană. Dar medicii au stabilit că el avea o discopatie lombară ce necesita doar tratament cu antiinflamatoare şi analgezice.
Statul îi dă 3.000 de euro daune, dar şi ţigările confiscate
În 2015, în timp ce era judecat pentru ultraj, Uimă a dat statul român în judecată, reclamând condiţiile din Penitenciarul Arad. S-a plâns că mâncarea nu era bună, iar apa caldă – insuficientă, că nu făcea destulă mişcare în aer liber, iar lenjeria de pat lipsea.
Sunt condițiile binecunoscute și, în foarte multe cazuri, inumane din închisorile românești.
În 2018, CEDO a obligat statul român să-i plătească lui Uimă 3.000 de euro daune morale; de trei ori mai mult decât despăgubirile pe care el a fost pus să le plătească rudelor femeii ucise.
În vara lui 2016, la o percheziție efectuată în celula lui, gardienii au descoperit că Uimă avea 9 cartușe de țigări de mărci diferite. A recunoscut că sunt ale lui, dar nu a vrut să spună de unde le are şi a fost sancţionat cu restricţionarea unor drepturi pentru două luni.
În aceeaşi lună, ajuns la Penitenciarul Craiova, Uimă a contestat în instanţă sancţiunea primită. La proces, procurorul a acuzat că el „obișnuia să facă trafic cu ţigări”, dar judecătorul a apreciat că nu există probe şi i-a dat dreptate lui Uimă, care susţinea că a strâns ţigările timp de doi ani şi că făcea schimb de cartuşe cu alţi deţinuţi.
După ce sancţiunea i-a fost ridicată, el a deschis un nou proces, cerând să i se înapoieze fie ţigările confiscate, fie 1.500 de lei – contravaloarea lor. Iar în primăvara anului trecut, o instanţă a obligat Penitenciarul Arad să-i restituie lui Uimă toate cartuşele găsite la percheziţie.
Uimă: „Corespondez cu o fată şi vreau să mă însor”
„Începând cu anul 2016 şi până în prezent, persoana condamnată a prezentat o evoluție atitudinal-comportamentală pozitivă”, precizează judecătoarea Dorina Ştefan, în decizia din 20 octombrie 2020, prin care a admis liberarea condiţionată a lui Uimă.
El a convins instanţa spunând că „a fost un copil la data săvârșirii omorului, pe care îl regretă foarte mult”.
Am o fată cu care corespondez şi care mă susține. Vreau să mă însor, să-mi întemeiez o familie, să-mi găsesc un loc de muncă, ca să-mi câștig existența în mod onest. Părinții mei sunt bătrâni, au peste 70 de ani, și doresc să fiu alături de familie.
Cererea lui Uimă pentru liberarea condiţionată:
În sala de judecată, reprezentantul Parchetului a avertizat că, în cazul faptelor săvârșite cu violență, liberarea condiționată trebuie acordată cu foarte multă prudență, iar Uimă nu a dovedit pe deplin nici că s-a îndreptat, nici că se poate reintegra în societate.
Judecătoarea a ţinut cont de faptul că bărbatul de 41 de ani şi-a dat într-adevăr Bacul în închisoare, că el a primit până acum, de două ori, permisiunea de a ieși din penitenciar o zi, că a executat 3/4 din pedeapsă „și s-a evidențiat printr-un comportament corespunzător, respectând regulile și regulamentul de ordine interioară”.
Prin urmare, apreciind că „scopul pedepsei a fost atins înainte de executarea acesteia”, instanţa a dispus punerea în libertate a lui Uimă.
Și-a dat bacalaureatul în închisoare, dar are un comportament impulsiv – exploziv
Când cerea întreruperea executării pedepsei din motive medicale, Uimă era consultat cu de-amănuntul, iar expertizele întocmite atunci au stabilit că el are „tulburare de comportament impulsiv – exploziv, deficit adaptiv major” şi „tulburare de personalitate antisocială”.
Acum, înainte de a dispune punerea lui în libertate, instanţa n-a mai solicitat niciun fel de expertiză. Criminalii judecați trec prin faţa unei comisii medicale care le verifică discernământul doar atunci când ei ar trebui să intre în închisoare, nu şi când se reîntorc în societate.
În cazul lui Uimă, în motivarea prin care i s-a admis punerea în libertate se pomeneşte de o evaluare psihologică, din care rezultă că, din februarie şi până acum, el „a dovedit interes pentru participarea la programe de asistență psihologică, a continuat implicarea în muncă și a adoptat un comportament adecvat normelor”.
Dar, printre concluziile pozitive, psihologul penitenciarului precizează şi că Uimă „poate manifesta reactivitate în situațiile percepute ca fiind puternic afectogene”.
În raport se mai spune că deţinutul a participat la un program de asistență psihologică „pe care l-a încheiat cu credite” şi a avut „prezență 100%, nu a înregistrat absenţe nemotivate, s-a implicat în discuțiile de grup și a realizat sarcinile repartizate”.
Procurorii n-au fost însă convinşi că lipsa „absenţelor nemotivate” reprezintă vreo garanţie pentru ca bărbatul condamnat pentru omor să poată ieşi din închisoare înainte de termen. Parchetul a atacat decizia de liberare a lui Uimă, iar dosarul a ajuns acum la Tribunalul Dolj, care va da o decizie definitivă vineri, 27 noiembrie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro