Conducerea Palatelor Brâncovenești, acuzată de cenzurarea unei expoziții de artă contemporană, din motive religioase

În dimineața zilei de marți, 10 august, conducerea Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești, aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, a hotărât ca expoziția „Time Rush”, a artistului Genu Berlo, să fie închisă. În jurul orei 15.00, doi angajați ai instituției au executat ordinul și, în numai jumătate de oră, pereții încăperilor de la parterul Palatului au rămas din nou albi. Mărturie a tablourilor expuse au rămas doar firele atârnând, aproape invizibile. Operele de artă au fost strânse, unele peste altele, într-o singură cameră a clădirii.

„Având în vedere Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 2381/ 10.08.2021 prin care s-a hotărât depanotarea lucrărilor din cadrul expoziției „Time Rush” aparținând artistului Eugen Berlo, vă solicităm ca astăzi, până la ora 17.00, să luați măsurile ce se impun în vederea punerii în aplicare a hotărârii mai sus menționate”, se scrie în documentul semnat de directorul general, Marian Geani Dinu, și de consilierul juridic, Daniel Andronie.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Expoziție cu trimiteri religioase și cu nuduri

Expoziția „Time Rush” este alcătuită, în special, din nuduri, însă și din opere de inspirație cubistă și din lucrări care fac trimitere la teme religioase.

Închiderea expoziției nu a fost anunțată public de către instituție, iar artistul, Genu Berlo, și curatorul, Ana Negoiță (foto), acuză că acesta este un act de cenzură. De asemenea, cei doi susțin că evenimentul a fost cenzurat și înainte de deschidere, când unul dintre tablouri a fost înlăturat.

Artă contemporană, înlăturată pentru că „lezează sensibilitățile ortodocșilor practicanți”

Depanotarea picturilor a venit după ce, cu o zi înainte de deschiderea expoziției, pe 23 iulie, unul dintre tablourile care făceau parte din colecție a fost dat jos de pe perete. Conform unei petiții pe care artistul a trimis-o, pe 23 iulie, către Comisia de Cultură a Consiliului General al Municipiului București, opera a fost îndepărtată după ce una dintre angajatele Centrului Cultural Palatele Brâncovenești a cerut acest lucru, motivând că lezează credințele ortodocșilor practicanți.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

„Pe durata procesului de panotare, una dintre lucrările care compun expoziția (și care are sursă de inspirație o lucrare din secolul XV a pictorului rus Andrei Rubliov), a generat un incident total nedorit și nefondat. Mai exact, șefa de serviciu pentru Serviciul Expoziții și Documentare a cerut în mod direct și fără a fi dispusă să îmi asculte argumentele artistice, apoi eliminarea lucrării cu pricina din expoziție argumentând acest lucru prin faptul că, în calitate de creștin ortodox practicant și în numele altor creștini practicanți, lucrarea lezează grav atât sensibilitatea dumneaei, cât și pe cea a comunității menționate”, se arată în sesizarea artistului.

Contactată de Libertatea, Elena Prisada, muzeografă în cadrul Serviciului Expoziții și Documentare a Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, a refuzat să comenteze incidentul.

Cum motivează conducerea înlăturarea operei de artă: „Aceasta trebuie să respecte dogmele din care se inspiră”

Recomandări

Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare

Lucrarea de artă care a fost eliminată înainte de deschidere înfățișează trei figuri care par a fi sfinți poziționați cu capul în jos. Din cauza acestei aluzii, conducerea Palatelor Brâncovenești a motivat ca fiind necesară eliminarea tabloului din expoziție, prin nota de serviciu 2149, din 23.07.2021. În document, se precizează că opera modernă trebuie să respecte dogmele religioase, dacă se inspiră din iconografie.

Indiferent dacă este vorba despre o creație modernă care își găsește resursele într-un substrat iconografic religios, aceasta trebuie să respecte dogmele din care se inspiră.

Nota de serviciu 2149, semnată de directorul general, Marian Geani Dinu:

Totuși, în expoziție a rămas una dintre operele care sunt de inspirație religioasă, în care apare un personaj ce pare a fi un sfânt, alături de un altul, cu capul în jos.

Ana Negoiță spune că decizia e abuzivă și încalcă drepturile artistului. „Conducerea a dat o decizie prin care s-au poziționat din perspectiva unor istorici de artă. Este o decizie care are note de subsol și citate din „Erminia picturii bizantine”, de Dionisie din Furna. Nu asta e treaba conducerii și, mai mult, scrie negru pe alb că artistul contemporan trebuie să respecte dogmele religioase. Când a văzut decizia, artistul ne-a zis că este o încălcare a articolului 30 din Constituție (articol care se referă la libertatea de exprimare, n.r.)”, comentează curatoarea.

Accesul la expoziție, limitat la „acordul părinților”

Îndepărtarea operei nu a fost singurul eveniment înainte de închiderea completă a expoziției petrecută în urmă cu două zile.

Pe 4 august, s-a hotărât și montarea, la intrarea în expoziție, a unui afiș care atenționa vizitatorii: „Accesul permis vizitatorilor de la 18+”. A doua zi, afișul a fost schimbat cu: „Accesul copiilor sub 16 ani este permis doar cu acordul părinților!” (foto).

M-am dus să le spun că ar trebui să se facă asta într-un cadru general, național. De pildă, la Muzeul de Artă sunt nudurile foarte explicite ale lui Tonitza, Iosif Iser și Pallady. Dacă asta e directiva, rugăm și Muzeul Național de Artă, pe cel al Colecțiilor și Muzeul Național de Artă Contemporană să pună niște bannere. Atunci au scăzut, au zis că „doar cu acordul părinților pentru copiii sub 16 ani”.

curatoarea Ana Negoiță:

În plus, Ana Negoiță explică faptul că a fost introdus și un caiet de impresii, în care vizitatorii să-și scrie opiniile cu privire la expoziție, pentru a se constata dacă sunt lezați de operele de artă. 

„În caietul de impresii vizitatorii au lăudat lucrările sau au fost, pur și simplu, indiferenți. A fost și un feedback negativ, dar acel caiet a circulat și prin biroul domnului director Pungă. Dar până acum, noi nu am avut caiet de impresii decât în colecția permanentă, la etaj”, spune curatoarea. 

O singură opinie negativă a fost notată în caietul de impresii: „03 aug. Căutând o clipă de liniște am ales să fac o plimbare prin parcul Palatului Mogoșoaia. Trist e că în palat, un lăcaș de cultură autentic românesc, unde la parter am văzut o expoziție de pictură care nu are nicio legătură cu arta, în general. Un artist care-și exprimă frustrările prin culori aruncate aiurea pe o pânză. Simboluri anticreștine, mizerii care nu au legătură cu arta și mai ales cu pictura. TRIST.”

Genu Berlo: „Acest act de cenzură poate fi înlocuit cu o dezbatere publică”

„Eu nu cunosc mijloacele legale de abordare a situației. Aș fi înclinat să găsim căi pașnice de dialog”, a comentat pentru Libertatea artistul Genu Berlo. „Ceea ce mă interesează pe mine, ca artist, este motivarea acțiunii instituționale, care implicit conține o critică teoretică, cu nuanță ideologică, a lucrărilor mele”, a continuat artistul.

Genu Berlo subliniază că nu-și dorește o confruntare cu instituția de cultură și e de părere că acest incident poate crea cadrul pentru o dezbatere mai amplă: „Acest act de cenzură poate fi înlocuit cu o dezbatere publică despre actul artistic, democratic, americănesc sau, de ce nu, ortodox. O discuție civilizată, dar neconstrânsă este mereu binevenită, mai ales într-un spațiu cu specific ca al nostru”, spune acesta.

Cu ce afectează interpretarea mea sacralitatea icoanei lui Rubliov? Nu interpretez semnificația teologică și dogmatică a icoanei lui Rubliov. Eu articulez plastic reacțiile mele sufletești la frumusețea răscolitoare a acesteia. Din perspectiva aceasta, expoziția mea a reușit să aprindă o întrebare serioasă în forul public.

Genu Berlo, artist plastic:

Genu Berlo este un artist româno-american, care trăiește și lucrează la New York și București. A studiat matematică și arhitectură la Universitatea din București și arte la Fashion Institute of Technology, din New York. Și-a început cariera artistică în 2012 și de atunci a expus la galerii din România, precum Atelier030202, Contempora, Galeriile Grumazescu și Orion, dar și la Muzeul Național Hărților din București.

Cum motivează directorii instituției închiderea expoziției

Contactați de Libertatea, directorul general, Marian Geani Dinu, și directorul cultural, Nicolae Pungă, au dorit să explice în scris motivele care au stat la baza închiderii expoziției. 

Aceștia invocă faptul că fostul consiliu științific ar fi funcționat viciat și din această cauză au hotărât reanalizarea tuturor evenimentelor culturale programate pentru 2021. 

„Consiliul de Administrație a avut în vedere gravele nereguli de ordin procedural cu privire la avizarea şi aprobarea Planului de Expoziții aferent anului 2021, cât și faptul că, demersul artistic propus, nu este adecvat specificului cultural al instituției noastre și nici specificului locului, astfel cum au stabilit specialiștii noștri din cadrul Serviciului Expoziții și Documentare”, se arată în documentul transmis.

Dinu și Pungă invocă și Legea 489/ 2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, potrivit căreia „în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase”.

În ce privește afișul de la intrarea în expoziție, directorii Palatelor Brâncovenești consideră demersul unul legitim, în interesul publicului: „Dispozitiile legale în domeniul audio-vizualului care prevăd faptul că participarea minorului la un conținut audiovizual trebuie să ţină seama de sensibilitatea și vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de personalitatea minorului, în particular, motiv pentru care este interzisă expunerea acestora la imagini, sunete, cuvinte, gesturi sau comportamente imorale, indecente, licențioase, sexuale explicite ori sugerate, care prin semnificaţia lor aduc ofensă pudorii, precum şi la orice alte forme de manifestare indecentă”.

Întrebați despre viitoarea direcție culturală a instituției, Dinu și Pungă au declarat: 

„Avem datoria de a veghea ca programele și activitatea noastră culturală, să nu intre în contradicție, prin tematici și conținuturi, cu valorile, principiile morale și spirituale specifice tuturor categoriilor de public vizitator, să nu ofenseze memoria ctitorului așezământului cultural”. 

Directorul penelist al instituției a fost șef la Piețe

Directorul general al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești, Marian Geani Dinu, este în prezent și secretar general adjunct al PNL Sector 5. În trecut, acesta a fost director general adjunct ADP și director la Direcția Piețe și Gestionare Activități Comerciale Sector 4. A fost numit în funcția de director general la Mogoșoaia în februarie 2021 de către Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan.

Acuzat de ANI că nu poate justifica 360.000 de lei

În urmă cu 10 ani, Dinu Geani Marian a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că nu poate justifica 360.000 de lei din avere, în urma unei verificări. Geani Marian era pe atunci consilier local la sectorul 4 și președinte al PNL sector 4.

Directorul cultural al instituției, Nicolae Pungă, este de profesie actor, fiind absolvent al UNATC. Până în 2017 a fost angajat la Teatrul „Masca”, iar ulterior a fost directorul Teatrului „Stela Popescu” din București.

Consilierul juridic, acuzat de DNA

Consilierul juridic, Daniel Andronie, a venit la Palatele Brâncovenești tot de la Teatrul „Stela Popescu”, unde a ocupat funcția de șef de birou. Înainte a fost șeful Serviciului Juridic de la ADP Sector 1. În această funcție, Andronie a fost acuzat în 2018 de DNA alături de mai multe persoane de abuz în serviciu prin care s-a obținut un folos necuvenit. Prejudiciul în acest dosar era estimat la 80 de milioane de lei.

Libertatea a cerut un punct de vedere al șefei Direcției de Cultură din cadrul PMB, Liliana Fedorca, dar aceasta ne-a transmis că nu dorește să comenteze acest subiect până la întoarcerea din concediu.

Libertatea a solicitat și așteaptă și punct de vedere din partea Primarului General al Capitalei, Nicușor Dan.

*un articol pe acest subiect a fost publicat joi și de site-ul G4media.ro.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro