În urma aplicării legii salarizării unice, nu doar salariile parlamentarilor cresc, ci și sumele pe care aceștia le cheltuiesc în teritoriu, la cabinetele parlamentare. Aici intră cheltuielile cu chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului.
Potrivit Regulamentului comun al Parlamentului, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţilor şi senatorilor li se acordă lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, unde, cel puțin teoretic, aleșii ar trebui, în fiecare săptămână să meargă pentru a primi în audiență alegătorii din circumscripție, pentru a le asculta nemulțumirile și problemele.
Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere , în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului.
Aproape 20.000 de lei pe lună va primi un parlamentar, pentru activitatea în teritoriu
Sumele forfetare se stabilesc în funcție de indemizația aleșilor. Dacă salariile acestora s-au mărit de la 7.700 de lei, brut, la 13.050 de lei, pe lună, prin legeqa salarizării, este de așteptat ca și sumele forfetare să fie mai mari, cu aproape 7.000 de lei, lunar.
Fiecare parlamentar au rma să primească, astfel, o sumă forfetară de 19.575 lei pe lună, iar liderii de grupuri parlamentare, preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente vor avea peste 20.000 lei, lunar.
Cuantumul sumelor forfetare va fi stabilit, miercuri, de către conducerile celor două Camere, care se vor reuni în ședință, începând cu ora 12.00.
Pe ordinea de zi: se află, pe lângă suma forfetară pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, și demisia lui Marcel Ciolacu din calitatea de membru al delegaţiei Parlamentului României la APCE în urma numirii sale în funcţia de vicepremier, precum şi formularea unui „punct de vedere al Birourilor Permanente referitor la sesizarea formulată de Sorin Grindeanu cu privire la condiţiile votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017”.