Ce se întâmplă dacă Nicușor Dan dizolvă Parlamentul? Conf. dr. Marius Bălan explică cum ar trebui modificată Constituția pentru a nu mai avea astfel de crize politice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru a adus din nou în prim-plan scenariul alegerilor anticipate și discuția despre limitările Constituției în gestionarea blocajelor guvernamentale. În timp ce o parte din clasa politică caută formule pentru depășirea impasului și formarea unui nou Executiv, întrebarea dacă o reformă constituțională ar putea preveni astfel de instabilități devine din ce în ce mai presantă. Conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional, atrage atenția asupra unor soluții posibile, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Libertatea.
Cuprins:
- Dizolvarea Parlamentului este posibilă după două încercări eșuate de învestire a unui guvern
- Modificarea Constituției ar putea pune capăt crizelor politice din România sau nu
- „Moțiunea de cenzură constructivă” ar putea fi un mecanism împotriva crizelor politice
- Revizuirea Constituției rămâne o misiune complicată
Dizolvarea Parlamentului este posibilă după două încercări eșuate de învestire a unui guvern
Conf. dr. Marius Bălan, specialist în drept constituțional la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, explică într-un interviu acordat pentru Libertatea că deblocarea situației actuale depinde strict de mecanismele deja existente.
„Trebuie să avem 60 de zile de la prima solicitare de investitură. Cererea de învestitură a domnului Veștea datează din iunie; au trecut deci peste două luni. Parlamentul poate fi dizolvat la respingerea noii solicitări.
Nu este obligatoriu să se întâmple acest lucru, dar președintele poate dizolva Parlamentul dacă a doua cerere de învestitură este respinsă”, a explicat conf. dr. Marius Nicolae Bălan.
Articolul 89 din Constituția României stabilește că Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
Modificarea Constituției ar putea pune capăt crizelor politice din România sau nu
Una dintre temele aflate în discuție este modul în care Constituția României reglementează formarea Guvernului și posibilitatea de dizolvare a Parlamentului atunci când acesta nu reușește să asigure formarea unui nou Executiv. În timpul interviului, l-am întrebat pe conf. dr. Marius Nicolae Bălan, expert în drept constituțional, dacă o modificare a art. 89 ar putea fi o soluție. Mai exact, dacă în loc de „președintele poate să dizolve Parlamentul” să fie „Parlamentul se dizolvă dacă în termen de 60 de zile nu votează un guvern”.
În privința ideii ca Parlamentul să fie dizolvat automat dacă nu votează un guvern în termen de 60 de zile, expertul subliniază că o astfel de modificare ar fi o greșeală. Aceasta ar fi o soluție foarte „bizară”, în condițiile în care articolul 89 din Constituție reprezintă deja o anomalie în raport cu majoritatea sistemelor parlamentare europene.
„Nu, îmi pare a fi o soluție foarte bizară. Oricum, textul articolului 89 la noi este o anomalie în raport cu soluțiile normative din cea mai mare parte a constituțiilor europene. În mod normal, logica unui sistem parlamentar este ca șeful statului, monarh constituțional sau președinte, să poată dizolva reprezentanța națională, nu-i obligat să o facă”, spune acesta.
Logica unui sistem parlamentar echilibrat presupune ca șeful statului să aibă posibilitatea de a dizolva adunarea reprezentativă, fără ca această decizie să fie o obligație automată. Calculul politic implică numeroase variabile care nu pot fi anticipate printr-o regulă abstractă.
„Aici e vorba de un calcul politic, adică sunt foarte multe circumstanțe care se pot întruni și care nu pot fi anticipate printr-o regulă generală, abstractă, de la început, și normal este ca șeful statului să aibă această posibilitate.
Fie își confirmă încă o dată încrederea în guvernul demis prin moțiune de cenzură și dizolvă Camerele, sau, mă rog, dizolvă Parlamentul, ceea ce ar fi o soluție ultima ratio, sau dă curs deciziei adoptate de Parlament și primește demisia guvernului și începe procedurile pentru a nominaliza un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar acesta va fi sau nu confirmat de către Parlament.
Repet, nu se pot găsi reguli abstracte care să ofere automat soluția optimă. Aici este vorba de aprecierea pe care trebuie să o facă cu simț politic, pe baza experienței sale, în urma unor consultări, șeful statului. Fiecare situație de criză este un caz în sine și nu există soluții generale”, a mai adăugat acesta.
„Moțiunea de cenzură constructivă” ar putea fi un mecanism împotriva crizelor politice
O alternativă eficientă pentru prevenirea crizelor de durată este moțiunea de cenzură constructivă, un mecanism preluat din Legea Fundamentală germană din 1949, este de părere conf. dr. Marius Nicolae Bălan. Prin acest instrument, demiterea unui cabinet este condiționată de indicarea directă a succesorului în cadrul aceluiași vot. Modelul german a fost conceput tocmai pentru a evita instabilitatea cronică din perioada Republicii de la Weimar, care a dus la alegeri anticipate repetate și, în final, la ascensiunea regimurilor extremiste.
„Pe de altă parte, o posibilă soluție pentru a preveni asemenea crize este cea a legiuitorului constituant german din 1949, cred că articolul 67 din Legea Fundamentală, și anume moțiunea de cenzură constructivă, în care, pentru a demite guvernul, trebuie ca în cuprinsul aceluiași act să fie indicat deja succesorul cancelarului demis.
Adică avem un guvern demis prin moțiune de cenzură, automat este numit înlocuitorul său. Ei au tras niște consecințe din experiențele din timpul Republicii de la Weimar, când o continuă instabilitate guvernamentală urmată de un șir de alegeri anticipate a dus, în cele din urmă, la victoria forțelor extremiste, antidemocratice și formarea unui guvern condus de Hitler. Majoritatea votanților din Germania respingeau această soluție, însă voturile primite de național-socialiști au fost din ce în ce mai numeroase în anii '30, '31, '32, încât, la un moment dat, guvernul condus de Hitler părea să fie singura soluție în logica clasică a parlamentarismului. Și aceste crize nu s-ar fi produs dacă moțiunea de cenzură trebuia neapărat să indice un succesor al premierului în funcție.
Nu cred că soluția asta a mai fost aplicată în alte constituții postbelice, dar ar fi o temă de reflecție. În ceea ce privește criza actuală, în limitele textului constituțional în prezent în vigoare, repet, nu există alte soluții”, a explicat acesta, în exclusivitate pentru Libertatea.
Revizuirea Constituției rămâne o misiune complicată
Cu toate acestea, o revizuire a Constituției este un proces complex, care necesită voință politică și sprijin public masiv. Totuși, el a subliniat că este dificil de imaginat o schimbare rapidă a Constituției, mai ales în lipsa unui consens politic puternic.
„Există, să zicem, un tipar comportamental în politica noastră, și anume de fiecare dată când avem o criză, ne gândim ce am putea face să o soluționăm, ce legi sau ce texte constituționale trebuie schimbate. Bine, o discuție interesantă, dar ar trebui purtată cu mult înainte de a surveni criza. Și, de obicei, după ce criza trece, uităm de toate concluziile înțelepte sau nu pe care le-am tras și ne concentrăm asupra viitoarei crize. E greu de imaginat că s-ar putea schimba Constituția într-un interval scurt de timp”, a mai precizat conf. dr. Marius Nicolae Bălan, în exclusivitate.
O revizuire punctuală se lovește de lipsa resurselor politice și de riscul neatingerii cvorumului la referendum, singurul precedent major fiind cel din anul 2003, impus de exigențele aderării României la Uniunea Europeană.
„E adevărat că, din când în când, la un deceniu sau două, n-ar strica o revizuire puțin mai amplă a Constituției, cum s-a întâmplat în anul 2003, dar pentru o revizuire punctuală nu prea sunt resurse politice. Căci chiar dacă majoritatea opiniei publice va fi convinsă că revizuirea ar fi utilă, m-aș îndoi că vom avea un cvorum la referendumul care trebuie să aprobe legea de revizuire.
Soluția ar fi un pachet mai larg de modificări, între care să fie și modificările necesare aduse articolului 89, între care cea mai importantă ar fi această posibilitate de a dizolva Parlamentul la prima criză”, a mai adăugat el.
Pe de altă parte, Bălan atrage atenția că opinia publică tinde să uite rapid de crizele politice odată ce acestea sunt soluționate. Acest lucru face ca sprijinul pentru o reformare a Constituției să devină dificil de menținut pe termen lung.
„Pentru că opinia publică se plictisește foarte ușor. Adică e foarte sensibilă la problemele actuale, dar odată ce criza va fi rezolvată, probabil va uita. Și avem nevoie nu numai de o supermajoritate parlamentară de două treimi din numărul membrilor celor două Camere, dar și de confirmarea legii de revizuire prin referendum. Și din experiența ultimilor 30 de ani, nu prea s-a întâmplat ca partidele să ducă până la capăt un asemenea proiect politic, cu excepția situației excepționale din 2003, când trebuia să intrăm în Uniunea Europeană și atunci anumite modificări ale Constituției erau neapărat necesare. Și cu această ocazie au fost operate și multe alte modificări necesare și utile”, mai spune acesta, întrebat de ce revizuirea Constituției nu este o temă de discuție în dezbaterile publice.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
