Cei peste 100 de lideri ai lumii prezenți la conferința pentru climă de la Glasgow se vor angaja să oprească despăduririle până în 2030. Acordul obținut luni seară, care urmează să fie semnat și anunțat oficial marți, este primul rezultat al conferinței pentru climă desfășurate la Glasgow.

Acordul presupune alocarea a aproximativ 14 miliarde de euro din fonduri publice și private.

Brazilia, criticată anterior pentru defrișările din pădurea ecuatorială, se va afla printre semnatarii angajamentului.

România este și ea printre semnatari. La fel Canada, Rusia, China, Indonezia, SUA și Republica Democratică Congo, plus alte țări care împreună acoperă 85% din pădurile planetei.

În vreme ce acordul reprezintă o veste bună, experții au avertizat că un acord inițial, din 2014, nu a încetinit despăduririle absolut deloc.

O parte din banii alocați vor merge către țările în curs de dezvoltare, pentru restaurarea terenului, pentru combaterea incendiilor de vegetație și pentru susținerea comunităților indigene.

Guvernele a 28 de țări vor promite, de asemenea, să renunțe de despăduririle făcute în beneficiul industriei alimentare.

Mai multe țări au fost criticate pentru că au defrișat suprafețe întinse pentru a face loc culturilor de palmier, folosit pentru ulei, de soia sau cacao.

Profesorul Simon Lewis, expert în climă și protecția pădurilor la University College London, a apreciat „vestea bună” a angajamentului luat de așa de multe țări.

Dar, a spus el pentru BBC, lumea a mai văzut un angajament similar în 2014, „care nu a reușit deloc să încetinească despăduririle”.

Ecologistul Nigel Sizer a salutat și el acordul, dar a observat că unii critici vor considera că termenul țintă – 2030 – ar putea fi considerat dezamăgitor.

„Ne confruntăm cu o urgență climatică, prin urmare, dacă ne luăm zece ani pentru a aborda această problemă, nu pare că suntem chiar consecvenți”, a spus el.

Acordul este totuși important, inclusiv pentru că include un număr de semnatari importanți.

Printre aceștia se află Indonezia, cel mai mare exportator de ulei de palmier, un produs care se găsește în aproape orice, de la șampon la biscuiți.

Producția de ulei de palmier este vinovată pentru despăduriri la scară largă și pentru pierderea teritoriilor comunităților indigene.

În acest timp, uriașele păduri ale Rusiei, care conțin mai bine de o cincime din copacii planetei, absorb mai bine de 1,5 miliarde de tone de carbon anual.

Situația este complicată în Brazilia, unde despăduririle din pădurea ecuatorială au atins un maxim al ultimilor 12 ani, în timpul mandatului președintelui Jair Bolsonaro.

La un anumit nivel, toată lumea este implicată însă în acest fenomen.

Despăduririle sunt făcute cu scopul de a pregăti terenul pentru cultivarea boabelor de soia. Mare parte din producție ajunge în China sau Europa, pentru hrana puilor și porcilor.

„Toți ajungem să consumăm aceste produse, cu excepția cazului în care suntem vegetarieni și nu mâncăm soia. Este o problemă serioasă și toți suntem conectați”, a explicat Nigel Sizer.

 
 

Urmărește-ne pe Google News