Confesiuni despre rasism, de 1 Decembrie: „E momentul să vorbim nu doar de fasole, cârnați și concerte, ci și despre felul în care comunitatea romă este tratată în România”

“Pot să spun că acum 24 de ani eu am plecat, am fugit, m-am zbătut de a fugi din această țară rasismus (n.r rasistă)”, rostește înflăcărat, Aurelia Neumann, o femeie romă de 45 de ani, originară dintr-o familie celebră de lăutari din Clejani.

Mărturisirea ei are loc în București, la lansarea cărții “Problema Românească – O analiză a rasismului românesc”,  lansare care a fost chiar de Ziua Națională a României, o țară în care ea nu a avut loc.

Femeia are emoții, se scuză că nu este în temă cu conținutul cărții, însă spune că nu se poate întoarce la Berlin fără să zică ce a trăit la școală, în dragoste și în viața de zi cu zi, timp de 20 de ani în România, din cauza culorii pielii ei.

“Am avut 10 clase (în) care nu am fost decât fata de serviciu care iarna trebuia să umplem camerele de a face focul cu lemne”, își amintește cu greu zilele de elevă la școala din comuna Clejani, în anii ‘80.  

Aurelia Neumann:

“Mi-am făcut lecțiile până în clasa a III-a, a IV-a. Profesorul controlează până la final de bănci și atunci am spus: păi îmi bag nu știu ce, de ce să mă mai chinui să îmi fac lecțiile? că la mine nu se uită niciodată”, îi revine în minte încă un episod din copilărie în care era dată la o parte fiindcă era romă.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

“Am avut un prieten român care –spunând în vocabularul vostru de aici– era leșinat, era nebun, nu putea trăi fără mine, unul fără altul, dar familia spunea: este neagră… ce faci cu cioara?”.

La 20 de ani, a plecat la Berlin, iar când soțul ei german a prezentat-o familiei, a avut sentimentul că o să fie imediat respinsă. “Aveam o teamă că eu eram cioara, eram neagră.” 

Aurelia Neumann a dansat alături de cele mai cunoscute trupe de muzică balcanică și în prezent are propriul salon de cosmetică în Berlin. “Mă bucur că de 7 ani de zile, în fiecare zi aproape, menționez clienților mei: eu sunt romă”. “România fără țigani nu ar fi nimic”, adaugă ea. 

Cartea “Problema Românească – O analiză a rasismului românesc”, aduce în discuție cazuri reale din ultimii ani, care arată marginalizarea persoanelor rome prin refuzarea dreptului la educație și la o viață decentă:

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

• În toamnă, o școală din Baia Mare a solicitat ca cei 12 copii romi să lipsească de la festivitățile de deschidere a anului, pe motiv că  părinții copiilor neromi s-ar revolta. 
• Tot în această toamnă, Mihai Dobre, primarul unei comune din Ilfov, i-a interzis unei fete de 13 ani accesul la microbuzul școlar după ce şoferul i-a adresat fetei injurii rasiste ca „cioară” sau „țigancă jegoasă” pentru că ar fi trântit uşa maşinii.
• „Acești oameni nu mai au ce căuta într-un mediu civilizat, ci trebuie să se ducă să-și găsească o altă localitate, o altă comună, un alt oraș, o altă țară”, spuneau reprezentanții primăriei Iași în anul 2014, când au decis să evacueze sute de familii care locuiau în imobile sociale. 
• În 2013, Naționaliștii Autonomi din Timișoara, o grupare de extremă dreapta, au lansat o campanie prin care ofereau trei sute de lei oricărei femei rome dispusă să fie sterilizată. 

Volumul este coordonat de Oana Dorobanţu și Carmen Gheorghe, și este o colecție de eseuri semnate de autori romi și neromi, precum Ioanida Costache, Adrian-Nicolae Furtună, Valentina Iancu, Adina Marincea, Oana Dorobanțu, Georgiana Lincan, Bogdan Popa, Mihaela Drăgan, Enikő Vincze și Carmen Gheorghe.  

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Printre temele abordate se numără: nevoia de autoreprezentare, modul în care arta românească modernă perpetuează stereotipii cu privire la femeia romă sau revendicarea feminismului rom.

Titlul cărții, Problema Românească, subliniază ideea potrivit căreia rasismul nu este o problemă a romilor, ci una a neromilor, care îi afectează însă pe romi. Responsabilitatea rasismului se întoarce, astfel, în mâinile celor care l-au creat și care îl perpetuează.

“De 1 decembrie, e momentul să vorbim nu doar de fasole, cârnați și concerte, ci și despre felul în care comunitatea romă este tratată în România”, spune activista feministă romă Carmen Gheorghe, una dintre autoare.

“Una dintre funcțiile rasismului e să te distragă de la munca ta”, spune Mihaela Drăgan, cofondatoarea companiei de teatru rom feminist Giuvlipen. Ea adaugă că, din cauza istoriei prea puțin cunoscute în România, artiștii romi simt o presiune uriașă de a vorbi în arta lor despre Holocaust și sclavia de 500 de ani a romilor pe teritoriul românesc, însă crede că e nevoie și de alte abordări. “Noi în viitor, trebuie să vorbim mai mult despre asta”.  

Cartea “Problema Românească – O analiză a rasismului românesc” poate fi achiziționată din Librăria Hecate. 

Foto: Facebook

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro