Eu nu m-am iertat pentru ce am făcut, dar sper ca măcar copiii mei să mă ierte.

Începutul: „Am zis să încerc și eu, să văd cum e”

„Aveam mulți prieteni, vecini de-ai mei, colegi de școală, iar câțiva se drogau. Eu nu știam ce înseamnă asta, nu mă interesa, dar într-o zi unul dintre ei mi-a oferit o doză”, își amintește Denisa.

Avea 12 ani și viața i se derula într-un cartier de la marginea unui oraș din sudul țării. Denisa nu vrea să spună care, nu vrea s-o „afle lumea”.

„Am zis să încerc și eu, să văd cum e. M-am trezit a doua zi, nu mai știam nimic, dar parcă mai voiam, începuse să îmi placă, aveam nevoie cumva. Era heroină”, spune Denisa.

Și lucrurile au luat-o razna. În scurt timp puștoaica de 12 ani, care până mai ieri se mai juca smotocind o păpușă măzgălită pe față, fugea de acasă și renunța la școală. Contactul cu realitatea devenea din ce în ce mai vag. Dormea pe unde apuca, nici nu mai ține minte ce și dacă mânca, iar împreună cu ceilalți toxicomani, dependenți și ei de heroină, era obsedată de un singur lucru: să facă rost de bani pentru droguri.

Continuarea: „Îmi trebuiau 1.000-1.500 de lei pe zi. Dacă nu luam doza, aveam dureri cumplite”

„Furam orice. Bani din buzunar, portofele, dar cel mai mult telefoane”, povestește Denisa.

Nu-și amintește prea multe lucruri de atunci. Nici pe unde dormea, nici dacă mânca ori dacă avea haine de schimb.

„Nici nu aveam altceva în minte. Numai droguri și atât. Toți banii pe care îi făceam, pe ele se duceau. Cam în jur de 1.000 – 1.500 de lei pe zi se duceau. Dacă nu luam doza, îmi era foarte rău, nu puteam merge, aveam dureri cumplite, era un coșmar”, se destăinuie tânăra.

„În momentul în care îmi luam doza, eram cea mai fericită, totul mi se părea cel mai frumos în jurul meu”, mai spune Denisa.

Cam cât dura fericirea? Câteva ore, nu mai mult. Când efectul drogului începea să dispară, singurul gând al Denisei era legat de viitoarea doză. De unde face rost de bani, de unde o cumpără.

„Mă trezeam și o luam de la capăt. Iar, și iar, și iar…. Eram în Iad”, adaugă tânăra.

Între viață și moarte

La 16 ani a adus pe lume primul copil, o fetiță. Abia a treia
zi după ce a născut a realizat ce s-a întâmplat, n-a simțit nimic, nimic, numai
nevoia de a se droga din nou. Când a putut merge, a fugit din spital. Micuța
abandonată a ajuns în grija unui asistent maternal. Sau cel puțin atât știe
Denisa despre primul ei copil, fetița ce urmează să împlinească în curând 10
ani.

La 19 ani a născut al doilea copil, însă își amintește vag și de acest moment. De data asta, cunoștea tatăl, iar familia acestuia a luat copilul în grijă. Schimbă vorba când o întrebăm dacă e fetiță sau băiat și se crispează.

”Nu m-a mai interesat de nimeni, de propria mea familie, de copii, de sănătatea mea, de libertatea mea”, mai spune ea.

Denisa are HIV și hepatita C. Dintre tovarășii ei, cei mai mulți au murit înainte să împlinească 30 de ani. Drogul răpește viețile înainte ca ele să apuce să fie trăite. Denisa a avut noroc, deși norocul se numește, în acest caz, închisoare.

Opt ani de închisoare pentru furturi, tâlhării și posesie de droguri de mare risc

Ajunsese să atace ca să facă rost de bani. Să lovească cu
pumnii, cu picioarele, să smulgă din mâini telefoane și genți, din urechi
cercei. Drumul părea fără întoarcere. Dar a fost prinsă, judecată și condamnată
la 8 ani de detenție.

Încarcerată la Târgșor, a aflat că este din nou însărcinată.
Și a acceptat, vrând-nevrând să intre în programul de dezintoxicare. Mai întâi
a fost mai greu, apoi, cumva, lucrurile au început să capete o direcție.

În acest moment pedeapsa îi este suspendată pentru doi ani, să aducă pe lume copilul și să-l îngrijească. Mai are mai puțin de o lună până naște și pentru prima oară experimentează sentimentul matern. Ar vrea să devină o mamă bună pentru fiica ei, să îi fie alături, să o crească, iar când va fi mare, să o învețe cum să se ferească de droguri. Acest copil, care se va naște în curând, a determinat-o să lupte pentru a scăpa de dependența de heroină.

„Nimic nu aș mai face din tot ce am făcut în trecut. Parcă am trăit viața altcuiva și abia acum încep să o trăiesc pe a mea”, aproape șoptește Denisa, privind cu tristețe podeaua centrului de tratare a toxicodependenților din sectorul 5.

Ridică apoi privirea din pământ, își privește cu drag burtica de gravidă și zâmbește. Acolo este, acum, doza ei de fericire.

Studiu: 3,9% dintre
tinerii între 15 și 34 de ani au consumat măcar o dată droguri în ultimul an

Un raport de țară întocmit de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA) în 2017 arată că, în România, 3,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată droguri în ultimul an.

Cele mai consumate stupefiante sunt canabisul și hașișul, fiind și cele mai ieftine, aproximativ 60 de lei gramul. Cele mai periculoase sunt cocaina, heroina și ecstasy.

Statistici alarmante

Raportul național privind situația drogurilor în România 2017 realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA) arată că media de consum a drogurilor este de 17,3 ani, iar vârsta de debut este de 13 ani.

Marijuana (canabisul) a înregistrat o creștere de consum față de anii trecuți și continuă să fie cel mai utilizat drog din România. În top urmează noile substanţe psihoactive (NSP) sau etnobotanice, cocaină, ecstasy, ciuperci și heroină.

Anul trecut,
peste 300 de copii au ajuns la camerele de gardă ale spitalelor care au
departamente de toxicologie, numărul fiind alarmant, în opinia medicilor, în
condiţiile în care suspectează o subraportare a cazurilor.

Inhalante, canabis, substanțe psihoactive

Cel mai mare procent de adolescenţi care au început să ia stupefiante la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante. Pe locul al doilea, la egalitate, sunt adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile. Pe locul al treilea se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).

Grav, arată specialiştii, e faptul că tinerii pot intra foarte uşor în posesia drogurilor.

CITEȘTE ȘI:

Nota 3! Profesoara Daniela Pârjol povestește cum doi copii săraci din Vrancea “au primit la finalul anului 3, exact nota care trebuia ca să rămână repetenți, pentru ca școala să fie sigură ca va crește la anul numărul de clase, norma și banii”!

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News