Summitul UE de la Bruxelles a debutat cu o confruntare tensionată și neprogramată între majoritatea liderilor europeni și premierul maghiar Viktor Orban, criticat pentru o lege considerată homofobă.
Liderii au vorbit în termeni personali și neobișnuit de emoționali, scrie publicația europeană Politico.
Premierul olandez Mark Rutte a sugerat că Ungaria ar trebui să părăsească UE, în vreme ce șeful guvernului luxemburghez, Xavier Bettel, a vorbit despre propriile greutăți în a fi acceptat ca bărbat homosexual.
„Nu am devenit homosexual. Așa sunt, nu este o alegere”, i-a spus Bettel liderului maghiar, potrivit oficialilor care au monitorizat discuția.
„Mama mea urăște faptul că sunt homosexual, pot trăi cu asta. Iar acum vii cu legea asta. Te respect, dar asta este o linie roșie. Este vorba despre drepturi fundamentale, dreptul de a fi diferit”, a adăugat Bettel, potrivit Politico.
La rândul lui, Rutte a făcut o referire explicită la articolul 50 al Tratatelor UE care a permis ieșirea Regatului Unit din clubul european.
La fel Portugalia și Franța au invitat Ungaria să facă o alegere între valorile europene sau părăsirea UE, scrie RFI România.
Lor le-a răspuns o membră a guvernului Orban de la Budapesta. „Ungaria nu doreşte să părăsească UE. Dimpotrivă, vrem să o salvăm de ipocriţi”, a scris pe Twitter ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
Cu totul, 14 state – semnatare ale unei scrisori de îngrijorare adresată Comisiei Europene – au reiterat joi preocuparea lor referitor la atitudinea homofobă a Ungariei. Lor, notează RFI, li s-au adăugat și altele – printre care și România. Doar Polonia și Slovenia au preferat să se abțină.
Existența acestei coaliții anti-Orban a fost confirmată și de premierul belgian Alexander de Croo, pentru AFP.
De Croo a subliniat că „aproape toţi” participanţii l-au criticat pe liderul suveranist, care nu a putut conta decât pe sprijinul omologului său polonez şi „puţin” pe al celui sloven, notează Agerpres.
Din corul de critici s-a remarcat printre alții și suedezul Stefan Lofven, care a avertizat că concetăţenii săi nu doresc să „trimită bani către o ţară” care acţionează în acest fel, deşi fondurile europene reprezintă o importantă mană cerească pentru Ungaria.
Legea criticată de UE prevede că „pornografia şi conţinutul care prezintă sexualitatea sau promovează devierea identităţii de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile persoanelor sub 18 ani”.
„Legea nu se referă la homosexuali, (ci) la modul în care părinţii vor să îşi educe copiii în materie de sex”, s-a apărat Orban, acuzându-i pe omologii săi europeni că nu au citit-o.
Însă liderii europeni au subliniat că introducerea homosexualității alături de pedofilie nu poate fi acceptată.
Textul controversat i-a adus Budapestei o scrisoare de mustrare din partea Comisiei, care i-a dat termen până la 30 iunie pentru a răspunde.
Executivul UE are competenţa de a iniţia proceduri pentru încălcări ale legislaţiei UE care ar putea duce la sesizarea Curţii de Justiţie a UE şi la aplicarea de sancţiuni.
Pentru mulți lideri europeni, legea adoptată de parlamentul maghiar este doar ultima ofensă adusă de Viktor Orban valorilor europene, premierul de la Budapesta fiind criticat în mod repetat pentru atacurile la adresa independenței justiției și a libertății presei.
Unii comentatori au pus adoptarea legii în context electoral. Și asta pentru că partidul lui Orban, Fidesz, se pregătește de un scrutin parlamentar foarte strâns ce va avea loc anul viitor, iar discursul naționalist și conservator a folosit și în trecut la câștigarea de puncte electorale.