Confruntare finală între ”o Polonie autoritară și una democratică”, în turul II al alegerilor prezidențiale

Preşedintele în exerciţiu al Poloniei, Andrzej Duda, a câştigat cu 43,5% primul tur al alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul săptămânii trecute, conform rezultatelor oficiale finale făcute publice marţi de Comisia Electorală, relatează DPA, citată de Agerpres.

În turul al doilea, care va avea loc la 12 iulie, Duda se va confrunta cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a obţinut 30,5% din voturi.

Duda a strâns cele mai multe voturi în estul şi sud-estul ţării, unde platforma sa social-conservatoare are cel mai mare succes printre alegători, precum şi în oraşele mici şi în zonele rurale. Trzaskowski l-a învins pe Duda în marile oraşe.

Duda este sprijinit de partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare. O victorie a sa ar consolida controlul formaţiunii asupra puterii până cel puţin în 2023, când sunt programate următoarele alegeri legislative.

Dacă Duda nu va reuşi să obţină un al doilea mandat de cinci ani, puterea partidului de guvernământ ar putea fi slăbită, în contextul în care PiS nu are o majoritate suficientă în camera inferioară a parlamentului pentru a anula un eventual veto al preşedintelui la un anume proiect legislativ.

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Trzaskowski a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civică, de centru.

Un politician charismatic, Trzaskowski a intrat târziu în cursă, înlocuindu-l pe fostul candidat al Platformei Civice și ridicând moralul opoziției, care părea că se îndreaptă spre o înfrângere clară. Sondajele arată acum că cei doi finaliști sunt umăr la umăr.

Televiziunea publică, la mâna puterii

Campania electorală a fost dominată de preocupări privind starea democraţiei şi chestiunile sociale, în contextul în care Polonia se confruntă cu prima sa recesiune de la căderea comunismului, în urma pandemiei de coronavirus.

Trzaskowski a promis printre altele normalizarea relației cu UE. Varșovia a intrat în conflict cu Comisia Europeană și cu mulți dintre partenerii din UE în urma reformelor controversate din domeniul justiției.

De cealaltă parte, într-o tentativă de a curta extrema-dreaptă, Duda a adoptat un discurs radical împotriva minorităților sexuale, spunând, printre altele, că drepturile LGBT sunt o ”ideologie” mai distructivă decât comunismul.

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

Duda a fost susținut puternic în campanie de postul public de televiziune (TVP), pe care PiS l-a adus total sub control.

Cei doi candidați au acum în față o misiune dificilă, aceea de a curta voturile alegătorilor care i-au preferat pe ceilalți candidați în turul I.

Pe poziţia a treia, spre exemplu, s-a clasat Szymon Holownia, un candidat independent cu viziuni creştin-democrate, care a obţinut 13,9% din sufragii. Cu 6,8% din voturi, pe locul patru s-a plasat Krzysztof Bosak, candidatul grupului conservator libertarian Konfederacja. Ceilalţi candidaţi au obţinut sub 3% din sufragii fiecare.

Fostul președinte Aleksander Kwaśniewski a avertizat la rândul său că următoarele două săptămâni vor fi complicate și că se așteaptă la o campanie ”murdară” la adresa candidatului opoziției.

Urmărește-ne pe Google News