Consiliile județene au cheltuit peste două milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură

OUG-ul care interzice cumpărarea de servicii juridice

Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, dată de Guvernul Ponta 1, ordonanță care urmărea reducerea cheltuielilor bugetare, stipula că instituțiile publice care au personal specializat în domeniul juridic „nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”. 

OUG-ul conține o „portiță” de la această interdicție. Instituțiile publice pot contracta avocați externi doar în cazurile „temeinic justificate”, când „activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. 1, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități”. 

Achiziționarea de servicii juridice din afara instituției se face numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite, în cazul consiliilor județene, prin hotărâre de CJ.  

Patru ani după acest OUG al austerității, în 2016, un raport al Corpului de Control al Primului-Ministru Dacian Cioloș, din perioada guvernării tehnocrate, arăta că în perioada 1 iulie 2012 – 31.12.2015, din 304 entități publice controlate, 147 au încheiat contracte de asistență, consiliere și reprezentare juridică. Suma totală a acestor contracte a fost de aproximativ 150 de milioane de lei, cu TVA (în jur de 34 de milioane de euro, la cursul leu – euro din 2016). 

Recomandări

O româncă a fugit cu copiii din infernul incendiului din California: „Am plecat în Arizona. E miros de fum și aer poluat și la 4 ore de Los Angeles”

„Din cele 147 de entități publice, un număr de 104 (aproximativ 70 la sută dintre acestea) au avut în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică”, menționează raportul citat.  

„Portița” prin care trec zeci de milioane de euro, bani publici

Tot în 2016, un raport al Curții de Conturi a României arăta că, la nivelul administrației publice locale și centrale, cheltuielile juridice au fost de 162 de milioane de euro, în perioada 2013-2015. Din această sumă, în jur de 96 de milioane de euro reprezentau cheltuielile cu funcționarea aparatului juridic propriu și 66 de milioane de euro – cheltuilelile cu servicii juridice externe. 

„Portița” din OUG-ul din 2012 s-a dovedit, așadar, o ditamai gaura neagră pentru bani publici. „Situațiile temeinic justificate” e o formulare care lasă loc la prea multe interpretări ca să mai însemne ceva, în ordinea disciplinei financiare.

În 2020, Senatul a aprobat un proiect de lege, inițiat de doi senatori PSD și doi senatori PNL, privind înlăturarea interdicției de achiziționare a serviciilor juridice de către instituțiile publice. Proiectul se află în prezent pe masa comisiilor din Camera Deputaților. 

CJ-urile au sute de angajați, dar caută avocați

Recomandări

Călin Georgescu i-a chemat la București să protesteze în numele lui, iar el a plecat din țară. Primele imagini cu susținătorii ajunși în Capitală

Motivele invocate de instituțiile publice pentru contractarea avocaților externi se referă fie la cantitatea spețelor, fie la complexitatea spețelor, peste puterea propriilor departamente juridice. Iar la baza acestor explicații stă pietroiul despre care autoritățile susțin că e legat prin grila salarială de piciorul lor și le împiedică să angajeze suficienți oameni competenți în posturi. 

Un consiliu județean este o instituție cu sute de angajați. Cu mii de angajați, dacă luăm în calcul și instituțiile din subordine. CJ Timiș are în jur de 2.500 de angajați, CJ Covasna – 1.900 de angajați. CJ Brașov are 433 de angajați, conform organigramei, fără instituțiile din subordine. Și totuși, consiliile județene cheltuie sute de mii de euro pentru a plăti avocați care să le reprezinte în instanță. 

Ce spune Codul Administrativ despre reprezentarea CJ-urilor în justiție? Articolul 109 prevede următoarele: 

„Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean. (…) Atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condițiile legii”. 

15 CJ-uri n-au achiziționat servicii juridice

Am întrebat cele 41 de consilii județene din România cât au cheltuit pentru servicii juridice externe în ultimii cinci ani, din 2020 până în 2024. Trei dintre CJ-uri – Sălaj, Călărași, Mehedinți – nu au răspuns.

Vestea bună este că un număr de 15 consilii județene afirmă, în mesajul pentru ziar, că nu au achiziționat nici un fel de servicii juridice în perioada sus-menționată. CJ-urile care au făcut față chemărilor în instanță bazându-se pe propriul departament juridic sunt din Alba, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Dolj, Gorj, Harghita, Iași, Mureș, Olt, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vâlcea.      

Consiliul Județean Dâmbovița afirmă că în anii 2020 – 2024 nu a efectuat plăți pentru servicii juridice, dar precizează că anul trecut a contractat serviciile cabinetului individual de avocat Cosmin Sebastian Cernat. Scopul achiziției este reprezentarea CJ Dâmbovița în trei dosare, dintre care unul e legat de litigiul cu doi dintre angajații săi. 

Consiliul Județean Tulcea spune că a încheiat mai multe contracte cu cabinete de avocatură, dar insistă că sumele plătite în cadrul acestora sunt „confidențiale”. 

Maramureș – campionul cheltuielilor

Un număr de 21 de consilii județene au cheltuit, în ultimii cinci ani, suma totală de 9.936.654 de lei – aproximativ două milioane de euro, pentru servicii juridice externe. Care sunt județele care au plătit cel mai mult pentru avocați? 

Campionul detașat este CJ Maramureș, cu în jur de 2,6 milioane de lei, achitați către trei case de avocatură. Pe locul al doilea, la mare distanță, se clasează CJ Ilfov, cu aproximativ 1,22 milioane de lei, achitați unei singure societăți de avocați. Pe locul trei găsim CJ Prahova, cu 1,08 milioane de lei, urmat la mică distanță de CJ Giurgiu, cu 953.000 de lei. 

SCPA Ceparu și Irimia – jumătate de milion de euro de la 6 județe

Care sunt avocații sau societățile de avocați care au câștigat cei mai mulți bani din contracte cu consiliile județene? 

Pe primul loc este SCPA Ceparu și Irimia, care a avut și are contracte cu mai multe consilii județene: CJ Brăila, CJ Constanța, CJ Galați, CJ Ialomița, CJ Neamț și CJ Prahova. Astfel, CJ Brăila a plătit acestei societăți de avocați câte 11.000 de lei pe lună în anii 2020, 2021, 2022 și 2024. Și câte 10.000 de lei pe lună în anul 2023. În total, 648.000 de lei. 

De la bugetul județului Constanța, potrivit răspunsului semnat de președintele CJ Florin Mitroi, Ceparu și Irimia a încasat 455.175 de lei. 

De la bugetul județului Galați, SCPA Ceparu și Irimia a primit, în ultimii cinci ani, suma de 740.180 de lei, precizează comunicatul semnat de președintele CJ, Costel Fotea. 

De la bugetul județului Ialomița, SCPA Ceparu și Irimia a încasat 94.605 lei, pentru mai multe contracte. 

Cu CJ Neamț, societatea de avocatură a încheiat un contract în valoare totală de 294.525 de lei, din care a încasat, până în prezent, suma de 108.706 lei,

De la bugetul județului Prahova, SCPA Ceparu și Irimia a încasat un total de 602.437 de lei, pentru 3 contracte. 

În total, societatea de avocați cu sediul în București a câștigat, din contractele cu consiliile județene, suma de 2.649.103 lei (în jur de 530.000 de euro), în ultimii cinci ani. 

Avocații de casă de la CJ Ilfov – 310.000 de euro în cinci ani

Pe locul al doilea vine tot o casă de avocatură bucureșteană, cu sediul în Calea Victoriei, Popescu și Asociații SPURL. Aceasta a reprezentat CJ Maramureș, contra unor deconturi totale de 1.550.000 de lei (în jur de 310.000 de euro) 

Pe locul al treilea în acest top al banilor publici se află SCPA Vlad, Cenușe și Asociații. Aceasta a încasat în ultimii cinci ani un total de 1.226.890,08 lei de la bugetul județelului Ilfov (în jur de un sfert de milion de euro, cu o medie de 50.000 de euro pe an plătite de CJ în conturile societății de avocați). 

Vlad, Cenușe și Asociații are contract cu Consiliul Județean Ilfov din 2012. Acest contract „a fost prelungit succesiv prin mai multe acte adiționale. În anul 2024, a fost încheiat cu aceeași societate contractul de servicii juridice nr. 19500/2024 și actul adițional nr. 1 la contractul nr. 19500/2024”, se arată în răspunsul CJ Ilfov.

Un avocat din Botoșani, plătit cu 90.000 de euro de CJ Suceava

Locul al patrulea este ocupat de SCP Zamfirescu, Racoți Vasile & Partners, cu sediul în sectorul 2, societate către care CJ Maramureș a achitat în total 950.000 de lei (în jur de 200.000 de euro), în cinci ani.  

În ordinea încasărilor, avocatul Cornel Ursache, din Botoșani, membru în Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, a fost plătit pentru reprezentarea CJ Suceava cu suma de 449.000 de lei (în jur de 90.000 de euro). Tot de la CJ Suceava, Stoica și Asociații, societatea fostului ministru al justiției, Valeriu Stoica, a încasat 172.129 de lei (în jur de 35.000 de euro), în ultimii cinci ani. 

Casele de avocatură SCA Nemeș, Voicu, Bilan și SCA Schiau, Prescure, Teodorescu au încasat împreună, de la CJ Brașov, suma de 635.000 de lei (în jur de 130.000 de euro). 

Asta e una dintre problemele achiziției de servicii juridice: marii câștigători ai acestor contracte sunt, în ciuda faptului că în România activează mii de avocați și sute de societăți de avocatură, doar câteva firme. 

Felul în care se face atribuirea contractelor, prelungirea acestora, adăugarea de acte adiționale este cel puțin netransparent. De obicei, este încheiat un contract generic, apoi onorariile avocațiale sunt achitate prin ordine de plată, în funcție de facturile trimise de avocați, astfel încât sumele se „scurg” de la buget fără să bată la ochi. 

Când instituțiile publice se luptă între ele în instanță

Cele trei consilii județene care nu au răspuns interogării Libertatea, Călărași, Mehedinți și Sălaj, au și ele istoriile lor de contracte cu avocații. 

CJ Sălaj, de pildă, a apelat la servicii juridice externe într-un litigiu cu Casa de Asigurări de Sănătate din județ. Iar asta este o a doua problemă a contractării avocaților din afară. Atunci când două instituții publice se înfruntă în instanță, în mod normal, decent pentru taxele plătite de cetățeni, cei care duc bătălia ar trebui să fie angajații acestora din departamentele juridice. 

CJ Mehedinți, condus de avocatul Aladin-Gigi Georgescu, și-a dat acordul de principiu, în luna octombrie a anului trecut, pentru achiziționarea de servicii juridice în vederea reprezentării DGASPC Mehedinți într-un dosar aflat în faza de urmărire penală (HCJ nr. 129 din 16.10.2024). 

Speța Vasile Iliuță contra județul Călărași

În ceea ce privește CJ Călărași, despre plățile acestuia către avocați a scris, pe larg, presa locală. Realitateadincălărași.ro nota că în perioada ianuarie 2021 – iulie 2022, instituția condusă de Vasile Iliuță a plătit servicii juridice sau de consultanță în sumă totală de aproximativ 457.000 de lei (în jur de 90.000 de euro). 

În martie 2021, sub pretextul numărului mare de dosare în care este implicat, CJ Călărași a emis o hotărâre (nr. 45 din 24.03.2021) prin care președintele Vasile Iliuță era mandatat „să desfășoare procedurile necesare în vederea achiziționării de servicii juridice de consultanță şi reprezentare şi să semneze contractul de asistență juridică”. 

Textul hotărârii, publicat pe site-ul oficial al Consiliului, precizează că e vorba despre reprezentarea „intereselor județului Călărași, Consiliului Județean Călărași, precum și președintelui Consiliului Județean Călărași în procesele în care sunt parte, aflate pe rolul instanțelor de judecată, precum și în fața organelor de urmărire penală”. 

După cum observau și jurnaliștii locali, acest paragraf îi permite, așadar, șefului CJ să angajeze și să plătească avocați din bugetul județului în dosarele în care apare ca inculpat, pentru fapte de corupție, de exemplu. Iată o a treia problemă a contractării serviciilor juridice de către instituțiile publice.

Vasile Iliuță este judecat sub acuzația de abuz în serviciu în dosarul 971/116/2024, de pe rolul Tribunalului Ialomița. În același dosar, UAT Județul Călărași apare drept parte vătămată. Instanța nu a fixat încă un termen pentru acest proces. Dar, în mod clar, președintele Iliuță are de făcut o alegere delicată când va tocmi avocați care să reprezinte CJ-ul în această speță. 

O a patra problemă este că această manieră discreționară a instituțiilor publice de a apela la serviciile marilor case de avocatură descurajează cetățenii să-și caute dreptatea în instanță, în relația cu autoritățile. 

Raportul de forțe este disproporționat, pentru că un cetățean nu dispune nici de fondurile, nici de personalul unui CJ. Iar ironia amară e că fondurile aruncate de CJ în luptele din instanță cu simplii cetățeni vin, de fapt, tot de la cetățeni și sunt folosite, iată, cu asupra de măsură, împotriva acestora. 

Lista cu situația cheltuielilor pe județe, conform răspunsurilor primite de la CJ-uri:

CJ Alba – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Arad – două contracte – 57.863 de lei
CJ Argeș – un contract – 6.500 de lei
CJ Bacău – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Bihor – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Bistrița-Năsăud – 3 contracte – 36.790 de lei
CJ Botoșani – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Brașov – 635.030,88 lei, contracte cu două case de avocatură
CJ Brăila – 648.000 de lei, contracte cu două case de avocatură
CJ Buzău – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Caraș-Severin – 3 contracte, 63.200 de lei
CJ Cluj – 381.218,27 lei, contracte cu o asociere și două case de avocatură
CJ Constanța – 5 contracte, 462.175 de lei, două case de avocatură
CJ Covasna – 74.721,93 lei, o casă de avocatură, mai multe contracte
CJ Dâmbovița – un contract încheiat în 2024, n-a efectuat plăți
CJ Dolj – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Galați – 743.180 de lei, mai multe contracte, două case de avocatură
CJ Giurgiu – 953.231,76 lei, mai multe contracte, mai multe cabinete de avocați
CJ Gorj – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Harghita – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Hunedoara – 17.000 de lei, două contracte, două cabinete de avocați
CJ Ialomița – 126.735 de lei, mai multe case de avocatură
CJ Iași – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Ilfov – 1.226.890,08 lei, o casă de avocatură
CJ Maramureș – 2.610.273 de lei, 3 case de avocatură
CJ Mureș – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Neamț – un contract din care a achitat 108.706 lei
CJ Olt – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Prahova – 1.084.497 de lei, mai multe contracte, mai multe case de avocatură
CJ Satu Mare – 13.152 de lei, cabinet de avocat
CJ Sibiu – 39.200 de lei, către avocatul Aurel Teodor Muntean
CJ Suceava – 559.950 de lei, un avocat și o casă de avocatură
CJ Teleorman – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Timiș – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Tulcea – mai multe contracte, sumele „confidențiale”
CJ Vâlcea – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Vaslui – nu a achiziționat servicii juridice
CJ Vrancea – un contract, 29.259 de lei, titularul „confidențial”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro