Apartenența la Camera de Comerț este voluntară, astfel că și achitarea unor taxe pentru a beneficia de serviciile camerelor de comerț trebuie să rămână tot voluntară, mai arată instituția.
„Obligarea firmelor să plătească taxa pentru înscrierea în catalogul firmelor (și sancționarea lor prin condiționarea depunerii situațiilor financiare anuale de această taxă) este un nonsens, în contextul în care asocierea la camerele de comerț este o acțiune voluntară a antreprenorului”, se arată în documentul intrat în posesia ziarului Libertatea și înaintat Biroului Permanent al Senatului în data de 16 mai.
CES arată că o asociație privată, respectiv Camera de Comerț, „dobândește avantaje din partea statului prin introducerea de taxe obligatorii, în afara Codului Fiscal”.
- Proiectul de lege este susținut de PSD, PNL și UDMR, însă a fost criticat dur de mediul de afaceri.
Companiile trebuie să se poată asocia liber, iar obligativitatea plății unei cotizații mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autoritățile, dimpotrivă. O astfel de finanțare se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică la adresa organizației beneficiare. În fapt, este vorba despre o taxă suplimentară, care aduce companiilor doar birocrație.
Consiliul Economic și Social:
Instituția spune că includerea firmelor într-un catalog se substituie „întrucâtva” activității Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar această entitate va activa sub presiunea unei concurențe neloiale.
- Din 2002, Registrul Comerțului se află în subordinea Ministerului Justiției. Anterior, în 1990, acesta s-a aflat pe lângă Camera de Comerț.
Se încalcă Constituția, Codul Civil și legea societăților
O altă problemă o constituie prevederea potrivit căreia reprezentantul legal al companiilor trebuie să dețină un „certificat de competență”, eliberat de camera județeană unde își are sediul firma. Acesta este acordat după absolvirea unui curs de management.
Consiliul spune că prin introducerea acestuia se încalcă Constituția și se limitează dreptul de a exercita activități economice.
Acesta citează și Legea 31/1990 a societăților comerciale și Codul Civil, care nu cuprind prevederi conform cărora persoanele ce administrează firme trebuie să îndeplinească criterii de competență.
Certificatul, abuziv
Concomitent, este și concurență neloială față de firmele care oferă cursuri de management.
„Impunerea introducerii unui certificat obligatoriu emis de camerele de comerț este abuzivă. Orice manager are interes să se perfecționeze pentru a dezvolta afacerea pe care o conduce. Pentru acest lucru există numeroase entități care oferă servicii de instruire. Introducerea acestei prevederi ar însemna concurență neloială față de aceste entități”, punctează CES.
De asemenea, instituția spune că certificatul limitează capacitatea de inovare a unei companii, introducând niveluri suplimentare de complexitate administrativă.
Concurență neloială
Conform Consiliului, există în acest moment mai multe portaluri și firme care oferă servicii de identificare de parteneri de afaceri și promovare, atât la nivel național, cât și internațional.
„Introducerea prevederilor propuse ar însemna concurență neloială”, punctează instituția.
Activitățile imobiliare și cazul Romexpo
În fine, în documentul semnat de Bogdan Simion – președintele CES – se menționează că propunerea legislativă „conferă Camerei de Comerț și Industrie a României posibilitatea să desfășoare activități economice practic în afara scopului său”.
Conform proiectului, aceasta va putea fi implicată în „realizarea de proiecte de utilitate publică, sociale, culturale şi/sau de dezvoltare urbană”. În acest moment, Camera de Comerț poate organiza târguri și expoziții.
Referirea la dezvoltarea urbană vine în contextul în care Camera de Comerț este implicată într-un alt scandal, legat de terenurile de la Romexpo, din nordul Capitalei.
Potrivit unui alt proiect legislativ, acestea vor fi acordate gratuit de stat către Camera de Comerț cu scopul de a realiza proiecte de dezvoltare durabilă. Terenurile în cauză sunt evaluate la 500 de milioane de euro.
Camera de Comerț a prezentat anterior un proiect imobiliar gigantic, de 3 miliarde de euro, pentru terenurile cu pricina. Acesta ar urma să fie realizat cu grupul Iulius. La rândul său, acesta operează mai multe centre comerciale din țară.
Fondul imobiliar NEPI, care deține mai multe centre comerciale în România și este concurent cu Iulius, a cerut realizarea unei licitații pentru terenuri.
Comisia Europeană investighează dacă proiectul de lege privind terenurile de la Romexpo este ajutor de stat.