„Dovezile documentate ale acestei practici corespund definiţiei internaţionale a genocidului. Aceste transferuri sunt planificate clar şi organizate într-un mod sistematic ca politică de stat şi au ca obiectiv anihilarea oricărei legături şi a oricărei caracteristici a identităţii lor ucrainene”, a indicat Consiliul Europei într-un comunicat.

Potrivit rezoluţiei adoptate joi, există „dovezi” că acești copii deportaţi s-au confruntat cu un proces de „rusificare” prin reeducare în limba, cultura şi istoria ruse.

Olena Zelenska, soţia preşedintelui ucrainean, a salutat această rezoluţie, considerând că ea constituie „un pas în plus către posibilitatea unui proces” în faţa justiţiei internaţionale.

Consiliul Europei a cerut, de asemenea, ca ONU şi Crucea Roşie să aibă acces în Rusia pentru a colecta informaţii despre copiii deportaţi şi să fie colectate dovezi ale crimelor – inclusiv genocid – care ar fi putut fi comise.

Autoritățile de la Kiev au estimat la începutul lunii aprilie că peste 16.000 de copii ucraineni au fost „răpiţi” şi duşi în Rusia de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie 2022, iar mulţi ar fi fost duşi în centre de plasament.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis, la 17 martie, un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru aceste deportări.

Tribunalul de la Haga a emis, de asemenea, un mandat de arestare pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru copii.

FOTO: EPA

 
 

Urmărește-ne pe Google News