Consiliul Fiscal avertizează din nou asupra deficitului: va trece de 7% din PIB. Cheltuielile trebuie să scadă! Fondul de rezervă, pușculiță discreționară

„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB”, arată raportul.

Majorări de pensii și salarii

Instituția avertizează cu privire la creșterea pensiilor, care va duce la creșterea cheltuielilor, alături de majorarea salariilor bugetarilor.

„Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, se menţionează în raportul publicat pe site-ul său.

Bugetul pe anul 2024 are o țintă de deficit de 5% din PIB, față de 6,6% cu cât s-a închis anul 2023.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

Diminuarea deficitului trebuia să se facă din creșterea încasărilor, ca urmare a colectării mai bune și a digitalizării Fiscului.

Concomitent, ponderea cheltuielilor bugetare trebuia să scadă. Consiliul Fiscal apreciază că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru perioada 2025-2027.

Consolidare fiscală

Totodată, Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificativă a veniturilor fiscale.

„Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 va fi realizată exclusiv pe partea de cheltuieli (ponderea în PIB a acestora scăzând de la 38,8% în 2024, la 34,7% în 2027), în timp ce ponderea veniturilor bugetare în PIB indică un trend descendent (de la 33,8% în 2024, la 31,8% în 2027)”, se mai precizează în raport.

„Prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, precum şi printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale şi viitoare”, arată documentul.

Recomandări

Industria auto, noua fabrică de șomeri a Europei. „Mai mulți producători se luptă pentru o plăcintă mai mică”

De asemenea, fondurile europene pot impulsiona o creștere sustenabilă.

Datoria publică, peste pragul de alertă

Consiliul Fiscal a avertizat și că nivelul datoriei publice a ajuns, la finalul lunii martie, la 51,6% din PIB, peste pragul de alertă din legea responsabilității fiscal-bugetare.

„Dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB. În această situaţie, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege”, se menţionează în raport.

Plan de măsuri

Ministerul Finanțelor trebuie să trimită la Bruxelles un plan pentru a arăta măsurile luate pentru consolidarea bugetară.

Astfel, în următoarea perioadă, România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

„În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil”

Consiliul Fiscal

Recomandări

Profilerul Dorin Dumitran, despre cele 4 femei ucise în Vaslui, după ce au fost luate cu maşina la autostop: „Sunt trei criminali neprinşi, nu unul”

„Adoptarea, în aprilie 2024, a noului cadru de guvernanță economică al UE va sprijini procesul de consolidare, România urmând să propună un plan bugetar-structural, incluzând reformele și investițiile asumate, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%. Astfel, în următoarea perioadă, România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare”, conform documentului.

Fondul de rezervă, pușculiță bugetară

Consiliul Fiscal mai arată un fenomen: transformarea fondului de rezervă într-o metodă de a eluda rectificările bugetare, fenomen relatat anterior de Libertatea.

„În încercarea de a ține sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat în 2023 o serie de măsuri care au transformat fondul de rezervă bugetară (FRB) într-un instrument discreționar de ajustare a bugetului general consolidat (BGC), fiind astfel eludată adoptarea unor rectificări bugetare propriu-zise. Astfel, din FRB a fost alocată o sumă record de 32,08 mld. lei, de aproape 47 de ori mai mare decât nivelul prevăzut în bugetul inițial pe anul 2023 (685,7 milioane de lei), reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale BGC, respectiv 2,03% din PIB”, conform documentului.

Lipsă de transparență

Consiliul Fiscal subliniază că „utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”.

Urmărește-ne pe Google News