Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) nu a fost încă sesizat în cazul plagiatului ministrului Sorin Cîmpeanu, acuzat că și-a însușit un curs universitar scris de alți doi profesori. Totuși, instituția, care se află sub autoritatea Ministerului Educației, se poate și autosesiza în cazuri foarte mediatizate, explică președintele CNECSDTI, Dacian Dragoș. Acesta deține și funcția de președinte al comisiei de etică din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„În general, se merge pe sesizare. Decizia de autosesizare însă nu e luată de cineva anume, ci toți membrii Consiliului trebuie să voteze”, explică profesorul Dacian Dragoș pentru Libertatea.

CNECSDTI se va reuni din nou în ședință la sfârșitul lunii octombrie, când ar putea să ia o decizie privind autosesizarea, dacă între timp nu primește o sesizare. 

„Trebuie o cultură a eticii și o masă critică în universitățile din România”

Dacian Dragoș a spus că, având în vedere postura sa de președinte CNECSDTI, nu poate comenta cazul ministrului Sorin Cîmpeanu fără să riște să se autopronunțe. Subliniază însă că este importantă sesizarea plagiatelor, în orice circumstanță. 

„Trebuie urmate procedurile legale. Există o comisie de etică și la USAMVB (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București). Noi am avut în permanență reacții. Integritatea academică trebuie să fie clar un pilon al mediului academic, iar la UBB o tratăm foarte serios. Noi încercăm să ducem stindardul eticii cât mai sus, însă trebuie o cultură a eticii și o masă critică în universitățile din România care să facă acest lucru”, spune Dacian Dragoș. 

Dacian Dragoș, președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice Sursa: Pagina personală de Facebook

Profesorul spune și că universitatea clujeană nu este de acord cu modificarea legilor educației, astfel încât plagiatul să se prescrie după trei ani. „Nu suntem de acord cu aceste prevederi care ar duce, până la urmă, la imposibilitatea sancționării plagiatelor în multe cazuri”, explică Dacian Dragoș.

Și-a însușit un curs universitar

În 2006, când era șef de lucrări la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Sorin Cîmpeanu și-a însușit 13 capitole dintr-un curs universitar scris de alți doi profesori, în anul 2000, a arătat o investigație a Emiliei Șercan, publicată de PressOne. „Numele autorilor originali au fost înlocuite cu numele actualului ministru al educației în ediția din 2006 în care am descoperit plagiatul, dar și într-o variantă ulterioară, din 2009, publicată în aceeași formă”, arată ziarista.

Conform proiectului pentru noile legi ale educației – care prevede ca plagiatul să se prescrie după trei ani de la publicarea materialului academic – ministrul Sorin Cîmpeanu ar fi fost absolvit de vină încă din 2009, mai scrie PressOne.

Ministrul se scuză că „nu sunt lucrări științifice”

Într-un răspuns dat pentru publicația Educație privată, ministrul Cîmpeanu s-a apărat spunând că respectivul curs nu reprezenta o cercetare științifică. 

„Sunt nomograme, grafice, tabele scheme de calcul, destinate să sprijine studenții în procesul de pregătire. Lucrările prezentate în articol nu sunt lucrări cu ISBN, nu sunt lucrări științifice. Mai mult, aceste lucrări nu sunt luate în considerare la nicio avansare didactică, pentru că nu au ISBN, motiv pentru care cadrele didactice nu sunt interesate de ele”, s-a justificat ministrul.

Totuși, lucrările menționate apar în CV-ul academic al ministrului Cîmpeanu, la secțiunea „lucrări științifice”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News