Consiliul UE, sesizat în cazul vetoului Austriei, care a blocat aderarea României la spaţiul Schengen. Ce urmează

Cererea către Consiliul UE a fost depusă de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, care este condus de Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER).

„Cererea a fost formulată în baza Convenției Aarhus și are în vedere faptul că în data de 8 decembrie 2022, Consiliul JAI nu a luat în calcul aspectele de mediu atunci când a decis să nu intrăm în Schengen. Suntem într-o criză climatică ce a devenit, conform rapoartelor ONU, principala sursă de migrație. Săptămâna trecută a fost cea mai caldă din istorie. Nu ne permitem luxul de a lăsa zeci de mii de tone de dioxid de carbon să fie produse de camioanele care așteaptă în vămi din cauza unui cancelar al Austriei care a decis că nu mai vrea el să respecte tratatele UE”, a declarat Răzvan Nicolescu pentru sursa citată.

În cazul în care Consiliul UE, care reunește reprezentanții statelor membre, respinge cererea sau dă un răspuns negativ, Nicolescu anunţă că „vom deschide o acțiune împotriva Consiliului UE la CJUE cu argumentul că votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 nu a luat în calcul impactul pe mediu”.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Un raport din martie 2023 al companiei de consultanță KPMG, invocat în cererea Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, arată că un volum estimat de peste 46 de mii de tone de CO2 pe an este emis de vehiculele rutiere în timpul așteptării la controlul de frontieră, ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen.

Raportul arată că sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.

Consiliul UE este condus acum de Spania, care s-a declarat o susținătoare a intrării României și Bulgariei în Schengen. În decembrie 2022, Austria s-a opus intrării ambelor state în Schengen, iar Olanda s-a opus aderării Bulgariei.

Cererea depusă de asociație la Consiliul UE se bazează pe prevederile Convenției de la Aarhus, care se bazează pe recunoaşterea dreptului oricărei persoane din generaţia actuală şi viitoare de a se bucura de un mediu adecvat spre bunăstarea şi sănătatea acesteia. Convenția a intrat în vigoare în 2001 și are ca semnatari toate cele 27 de state membre UE. La nivelul UE, obligațiile Convenției sunt puse în aplicare prin Regulamentul nr. 1367/2006, cunoscut sub numele de Regulamentul Aarhus.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro